Dacă un cetățean oarecare vrea să-și amplaseze un chioșc, fie el și de ziare, pe domeniul public trebuie să plătească chirie la Municipalitate. Însă Acces Press nu plătește chirie, pentru că beneficiază de prevederile unei Hotărâri a Consiliului General al Municipiului București de pe vremea când primar general era Traian Băsescu. Act normativ care a fost votat într-o veselie de majoritatea PSD de atunci din CGMB – altfel ostilă edilului – pentru că altfel nu ar fi putut intra în vigoare. O poveste halucinantă, din care Primăria a pierdut zeci de milioane de euro, acționarii Acces Press (căci despre această societate este vorba) nu mai au nicio legătură cu presa, iar foștii ”artizani” ai acestei inginerii cu iz penal au ajuns, rând pe rând, la pușcărie, dar pentru alte infracțiuni.
Totul a început în 2002, când primarul Traian Băsescu s-a enervat după ce a văzut la Piața Romană cum se vând ziarele la chioșcuri și tarabe improvizate, din PFL sau cornier. O imagine deloc plăcută, de care Băsescu vrea să scape prin introducerea unor chioșcuri moderne, standardizate, demne de o capitală europeană.
O inițiativă lăudabilă, dar care s-a concretizat apoi într-o afacere cu iz penal. Vorba lui Jean-Paul Sartre, ”drumul spre iad e pavat cu bune intenții”. Așa se face că, pe 10 iulie 2003, CGMB aprobă Hotărârea nr. 203, care este și azi în vigoare.
”Se aprobă atribuirea în folosință gratuită a 300 de amplasamente, aflate în domeniul public al Municipiului București (din totalul de 1.200 de amplasamente al rețelei municipale) (…) către Grupul Editorilor și Difuzorilor de Presă SA în vederea realizării proiectului de interes public <Rețea de amplasamente de difuzare a presei în Municipiul București>”.
Din capul locului hotărârea miroase urât, din moment ce Municipalitatea atribuie concesiunea către o societate comercială, și nu către o asociație sau o ONG de utilitate publică. În spatele acestei firme nu se află însă difuzorii sau editorii de presă, ci trei persoane fizice, Sorin Roșca Stănescu, Mihai Tatulici și Nicolae Roșu. Mai pe românește, prin HCGMB 203 din 2003 Primăria dă unei firme private, cu titlu gratuit și fără licitație, 300 de amplasamente pe domeniul public. Această decizie privează bugetul PMB cu 2,9 milioane de euro anual numai din închirierea domeniului public. În afară de acești bani, Municipalitatea mai pierde în fiecare an 3,5 milioane de euro, cât ar fi fost veniturile din publicitate.
Imediat după ce GEDP s-a văzut cu sacii-n car, începe proiectul sub brandul Acces Press și apare în piață noțiunea de rețea unitară de chioșcuri. În acest timp, difuzorii de presă organizați în Asociația Patronală a Difuzorilor de Presă din București (ADPR) sunt conduși de nimeni altul decât Nicolae Roșu, acționar în firma care primise domeniul public gratuit.
Toată această inginerie financiară a fost pusă la cale de un grup restrâns de persoane, fiecare dintre ei având atribuțiuni precise. Sorin Roșca Stănescu, la acea vreme membru în consiliul de onoare al Clubului Român de Presă, acționar la ziarul Ziua și acționar în GEDP, trebuia să îmbrace această afacere într-o formă atractivă pentru autorități și să rezolve partea de lobby.
Nicolae Roșu, care la vremea respectivă deținea firma de difuzare de presă Romira Beta SRL, era acționar în GEDP și președintele ADPR. Prin poziția deținută în ADPR București, avea că atribuții să țină în frâu difuzorii de presă .
Cu voia dumneavoastră, ultimul pe listă, Mihai Tatulici era fondator al Clubului Român de Presă și acționar al GEDP, cu atribuții de lobby în media. Și lucrurile au mers ca unse, după cum se va vedea ulterior.
Acces Press nu plătește chirie. Garantat de Ion Iliescu
Un an mai târziu, se inaugurează primul chioșc al firmei GEDP sub numele Acces Press, eveniment la care este invitat însuși președintele Ion Iliescu și sunt prezenți mulți oameni importanți și cu influență la vremea respectivă.
Acesta este momentul în care difuzorii de presă își dau seama că cei trei le-au furat afacerea. Acces Press a început montarea noilor chioșcuri pe amplasamentele unde funcționau vechile tarabe ale difuzorilor de presă. Aceștia erau obligați să semneze un contract de franciză cu Acces Press, contract care conține prevederi abuzive, redevențe mari și impune furnizori de presă agreați de Acces Press și interzice comercializarea oricărei publicații care nu se află pe lista lui Roșca Stănescvu, Tatulici și Roșu. Cât privește redevențele, trebuie precizat că valoarea acestora nu era o sumă proporțională cu amortizarea investiției în chioșcuri și a cheltuielilor de întreținere a acestora, ci depindeau de amplasament, de vadul comercial, deci o chirie pentru accesul pe domeniul public ce fusese obținut gratuit.
Și asta nu era tot. Alocarea chioșcurilor era condiționată de renunțarea la două treimi din amplasamentele în care difuzorul era activ. Practic prin această regulă GEDP ăși însușește 70% din afacerea fiecărui difuzor de presă. Aceștia din urmă observă înșelăciunea și încep să se revolte în cadrul ADPR. Criza este înăbușită în fașă, prin faptul că unii distribuitori primesc facilități în schimbul liniștirii apelor. Este vorba de Ioan Motoc, Neculai Vultureanu, Gheorghe Popescu, Nicolae Roșu, Marian Achim, Mircea Beltig și Doru Petre Trandafirescu. În schimbul unor facilități din parte GEDP, redevențe mai mici și amplasamente atribuite preferențial, aceștia au avut rolul de a distruge în cadrul ADPR orice tentativă de revoltă față de abuzurilor GEDP.
Revolta, înăbușită cu sinecuri
Aceste persoane sunt incluse în consiliul director al GEDP, unde sunt și remunerate cu sume serioase. Cu alte cuvinte, persoanele alese de către difuzorii de presă să le reprezinte interesele sunt pe statul de plată al GEDP, ceea ce miroase a conflict de interese. Și, în continuare, Acces Press nu plătește chirie.
În 2005, difuzorii de presă încep facă plângeri la autorități și să aibă tentative de organizare în afara ADPR. Un an mai târziu, apar disensiuni majore între difuzorii de presă, conducerea ADPR și GEDP. Difuzorii sunt foarte nemulțumiți de condițiile oferite de GEDP și fac presiuni individuale la autoritățile locale. Între acest timp, GEDP este controlat de mai multe offshore-uri deținute de oamenii de afaceri controversați: Hassan Awdi (condamnat la opt ani de închisoare pentru punerea pe butuci a Rodipet) și Sorin Ovidiu Vîntu (care și acum este în spatele gratiilor).
În 2007, o parte dintre difuzori se organizează în altă organizație, denumită Asociația Difuzorilor Independenți de Presă (ADIP). Între timp autoritățile locale încep să conștientizeze că au fost înșelate și în acest sens este relevantă discuția lui Adriean Videanu, primar general, cu Sorin Roșca Stănescu, din care vă prezentăm mai jos câteva extrase relevante.
Acces Press nu plătește chirie nici măcar un leu. Rolul foștilor primari de sectoare
Primarii de sectoare somează Acces Press să finalizeze amplasarea chioșcurilor. Primarul de la acea vreme al Sectorului 3, Liviu Negoiță, a cerut imperativ înlocuirea tuturor chioscurilor în regim de urgență. Astfel, în Sectorul trei Acces Press obține monopolul. Cel care s-a opus încă de la început acestui proiect, prin care Acces Press nu plătește chirie, a fost primarul de la acea vreme al Sectorului 1, Andrei Chiliman.
În 2008, noua asociație a difuzorilor, ADIP, reușește să spargă monopolul Acces Press și amplasează un model propriu de chioșc în sectoarele 1, 2, 4, 5 și 6. Scandalul se fâsâie, dar ilegalitățile rămân. În anii următori, la conducerea GEDP se perindă mai mulți directori, printre care și patronul ziarului Național, Iliuță Nagy, care apoi o instalează la conducerea GEDP pe actualul director Liliana Spiridon.
Între timp, după alegerile locale din 2016, multe chioșcuri au fost ridicate de primarii de sectoare de pe domeniul public. Dacă în urmă cu trei ani în București erau 650 de chișcuri de ziare, acum numărul lor s-a redus la jumătate, dar business-ul Acces Press merge în continuare, iar la chioșcurile lor nu se vând numai ziare, ci și șosete și chiloți luate pe nimic din Dragonul Roșu. Profitul e pe măsură, din moment ce chiria e zero, chiar dacă mulți dintre cei care au orchestrat această inginerie au ajuns ulterior în spatele gratiilor (pentru alte infracțiuni): Sorin Roșca Stănescu, Sorin Ovidiu Vîntu sau Hassan Awdi. O afacere de pușcăriași.
Actualii consilieri sunt revoltați că Acces Press nu plătește chirie
”Cetățeanul” a supus această problemă atenției mai multor actuali consilieri generali, iar cei care au răspuns provocării s-au arătat surprinși și totodată indignați.
”Din păcate, sunt foarte multe reglementări adoptate în urmă cu mulți ani, care nu mai corespund condițiilor economice și sociale actuale. Evident că prin această hotărâre se creează un avantaj competitiv unuia dintre difuzorii de presă în față celorlalți. Trebuie abrogat actul respectiv iar PMB poate scoate la licitație spațiile din domeniul public destinate chioscurilor de difuzare a presei”, ne-a declarat consilierul general din partea PNL Cătălin Deaconescu
Colegul său de partid Ciprian Ciucu a fost și mai categoric: ”O să fac un proiect de abrogare. Din punctul meu de vedere, nimeni nu ar trebui să beneficieze de gratuități, inclusiv presa. Nu este acceptabil tratamentul preferențial pentru o societate comercială, indiferent de acționariat”.
O poziție similară a avut și consilierul general Roxana Wring, președintele USR București: ”În principiu, municipalitatea trebuie să nu distorsioneze piața liberă favorizând anumiți actori privați în detrimentul altora. Având în vedere că nu cunosc situația actuală a acestor amplasamente, îmi este greu să propun o soluție”. Până la o nouă Hotărâre de Consiliu, însă, Acces Press nu plătește chirie.
Stenograme stupefiante din discuția Adriean Videanu – Sorin Roșca Stănescu
Adriean Videanu Dumneavoastră știți că prin demersul dvs am închiriat domeniul public al Bucureștiului, gratuit, pentru o afacere?
Sorin Roșca Stănescu Deci eu nu mai am absolut nimic de-a face cu această societate.
AV S-a creat premisaînchirierii domeniului public al Bucureștiului pentru o companie. Vă dau expunerea de motive și noata de fundamentare a ceea ce s-a întâmplat cu Acces Press.
SRS Stați! Haideți s-o luăm de la început cu șantajul. Eu plecasem de acolo. Nu mai am nimic de-a face cu această societate. E publicată în Monitorul Oficial treaba asta.
AV Domnule președinte, legat de această societate. E sentimentul pe care-l am, de presiune, mă simt practic nu șantajat. Nu sunt un om șantajabil. Asta am spus, nu că sunt șantajat.
SRS Dumneavoastră ați repetat ce spune domnul Băsescu.
AV Nu, domnule președinte, e o eroare
SRS S-a apucat Băsescu să arunce cu noroi și tot ce e PD…
(…)
AV El (Traian Băsescu – n.red.) a plecat de la o premisă de investiție publică și s-a închiriat gratuit domeniul public al Primăriei Capitalei și vine Curtea de Conturi să mă întrebe…
SRS Eu am 3%, 2,8% din societate, sunt acționar acolo. Cu atât, Ăsta nu e un interes, vă spun eu.
(…)
AV A venit Curtea de Conturi și m-a întrebat de ce am închiriat domeniul public gratuit în momentul în care ea s-a transformat într-o afacere.
(…)
SRS Mi-a arătat primarul Sectorului 1 asemenea hârtii ( de autorizații emise pentru ocuparea domeniului public – n.red.). Au venit de la Primărie hârtii către sectoare, întrebați-l pe primar.
AV Nu există nicio bujcățică de pământ din București care să se concesioneze fără aprobarea Consiliului General,
SRS Le-a dat aprobare să-și facă chioșcuri. Ce le trebuie concesiune?
(…)
AV Nu se poate, domnule președinte. Exclus. Haideți să facem împreună chestia asta…
SRS Haideți să facem un pariu!
AV Haideți să facem un pariu pe o sticlă de whisky de 30 de ani!
(…)
SRS Ca să câștige unul sau altul, întrebați-l pe primarul Sectorului 1.
AV Fără aprobarea Consiliului General nu se poate.
SRS Fără. N-au trecut prin Consiliul General. Au venit hârtii de la dumneavoastră.
AV Nu există! E vrăjeală.
(…)
SRS Întrebați-l pe Chiliman și pe urmă eu dau sticla.
AV Să mor eu dacă nu mă duc să-l întreb!
SRS Și eu dau sticla dacă dumneavoastră îmi spuneți domn’e, mi-a zis altceva.
Cetățeanul TV
