Cum se va alege succesorul lui Kovesi. Propunerile CSM pentru schimbarea statutului magistraților

Judecător condamnat definitiv, păstrat în funcţie de CSM

Statutul magistratului. Consiliul Superior al Magistraturii vrea să numească direct şefii de Parchete, să propună conducerea instanţei supreme şi să verifice psihologic magistraţii.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis o serie de propuneri Ministerului Justiţiei pentru modificarea statutului magistratului, între care numirea şefilor DNA şi DIICOT la propunerea Consiliului, cu avizul ministrului Justiţiei, iar preşedintele să nu poată refuză numirea, precum şi ca funcţiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor şi magistrat-asistent să fie compatibile cu funcţia de ministru al Justiţiei. O altă propunere ar fi testarea psihologică periodică a magistraţilor.

Cine numește șeful la DNA

În varianta propusă, CSM-ul ar prelua practic de la Președintele României rolul de numire a procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), iar șeful statului și ministrul Justiției ar avea roluri secundare.

Astfel, consiliul doreşte ca procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al DNA şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) şi adjuncţii acestora să fie numiţi de preşedintele României, la propunerea CSM, cu avizul ministrului Justiţiei. Din propunerea CSM nu reiese că președintele țării poate refuza propunerea Consiliului.

În acest moment, președintele face numirea la propunerea Ministerului Justiției, iar CSM-ul dă un aviz consultativ. Astfel, cel care decide în ultimă instanță este șeful statului.

Cei care vor fi numiți în fruntea acestor parchete trebuie să fie aibă o vechime minimă de 18 ani în funcţia de judecător sau procuror, nu au fost sancţionaţi disciplinar şi nu au avut abateri de la Codul deontologic. Numirea se face pe o perioada de patru ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. Astfel, ar creşte semnificativ, de la 10 la 18 ani, condiţia vechimii pentru procurorii şefi ai DNA şi DIICOT, precum şi pentru adjuncţii lor.

Cine numește conducerea Instanței Supreme

CSM mai propune ca preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să fie numiţi de către preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au lucrat la această instanţă cel puţin doi ani, nu au fost sancţionaţi disciplinar şi nu au avut abateri de la codul deontologic.

”Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile de conducere”, iar mandatul acestora ar urma să crească de la 3 la 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, potrivit modificărilor legislative propuse de CSM. Acum, preşedintele României poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere a judecătorilor şefi de instanţe, aducând la cunoştinţă CSM motivele refuzului.

Testare psihologică din 5 în 5 ani

O altă propunere a statutul magistratului, noua varianta care se află acum în faza de discuții, este să poate fi admisă la Institutul Naţional al Magistraturii (INM) persoana care ”este aptă, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei”, iar comisia medicală să fie numită prin ordin comun al ministrului Justiţiei şi al ministrului Sănătăţii. În prezent, nu există o astfel de condiţie pentru admiterea la INM.

Mai mult, CSM propune ca judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor să fie evaluaţi psihologic la fiecare 5 ani, iar dacă în urma evaluării psihologice primesc calificativul „nerecomandabil”, să fie obligaţi să urmeze un program de consiliere psihologică cu o durată de cel mult 6 luni. În prezent, nu există o astfel de condiţie.

Cazul Cameliei Bogdan în noul Statut al magistratului.

CSM mai propune ca procurorii şi judecătorii să poată desfăşura activităţi care să nu fie considerate incompatibile dacă acestea sunt pe lângă ”instituţiile de pregătire profesională a altor profesii juridice, în condiţiile legii, precum şi a funcţiilor ce decurg din obligaţiile asumate de România ca stat membru al Uniunii Europene ori care sunt ocupate pe baza unor tratate internaţionale la care România este parte, în condiţiile legii”. În prezent, funcţiile de judecător, procuror, magistrat-asistent şi asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.

Paragraful se pliează exact pe situația judecătoarei Camelia Bogdan de la Curtea de Apel București, magistratul care l-a condamnat pe Dan Voiculescu, cea care a fost sancționată cu excluderea din magistratură tocmai pesntru că a participat la astfel de cursuri de pregătire profesională.

 Fără parchete militare

Într-o altă propunere se dorește desfiinţarea instanţelor militare şi reorganizarea parchetelor militare, fiind formulată următoarea dispoziţie: „În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, instanţele militare se desfiinţează, iar parchetele militare se reorganizează ca structuri în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetelor de pe lângă curţile de apel şi parchetelor de pe lângă tribunale”.

 

Cetățeanul TV

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.