Curtea Supremă de Justiție a decis astăzi definitiv că Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea.
Fostul președinte a făcut recurs, anul trecut, după ce Curtea de Apel București a decis că a fost colaborator al securității.
Mai mult decât atât, Curtea de Apel a decis inclusiv fostul președinte Traian Băsescu a făcut poliție politică. Cu alte cuvinte, a afectat drepturile și libertățile oamenilor.
Prima instanţă a decis că a colaborat cu Securitatea
„Ar fi o decizie foarte importantă dacă secția de contencios se va pronunța astăzi. E posibilă totuși și o amânare. Dar, în cazul în care se va pronunța și se va menține ceea ce s-a stabilit ca decizie la fond și anume că Traian Băsescu a făcut poliție politică, atunci aceasta ar putea fi o decizie istorică pentru că, iată, am avut un președinte care a condus 10 ani țara, în condițiile în care CNSAS-ul înainte de a se modifica legea în 2019 a considerat că nu a făcut poliție politică și i-a dat acel „OK” că poate fi președinte, că poate deține funcțiile pe care le-a deținut.
Acuzaţiile CNSAS
Pe 20 septembrie 2019, Curtea de Apel București a admis decizia CNSAS, admițând ca Băsescu a colaborat cu Securitatea comunistă. Potrivit CNSAS, fostul președinte Traian Băsescu a dat note informative ce ar fi dus la menținerea în țară a unui coleg de la Marină. Din documentele depuse în instanță de CNSAS rezultă că Băsescu ar fi avut un ofițer de legătură desemnat de fosta Securitate, cu gradul de locotenent-colonel, și că ar fi dat două note informative olografe.
Intenţia de a pleca în străinătate
Conform CNSAS, pe parcursul colaborării cu Securitatea, Traian Băsescu a furnizat informații prin care se denunțau activități potrivnice regimului totalitar comunist, precum intenția de a pleca în străinătate și relații cu cetățeni străini, existente în notele informative date în 05.05.1975.
„Nu am știut că Contrainformaţiile Militare sunt Securitatea. Am crezut că e un serviciu al Ministerului Apărării Naționale”, s-a apărat el.
Minuta instanţei
Admite excepţia inadmisibilităţii invocată din oficiu. Respinge, ca fiind inadmisibil, recursul declarat de recurentul Ene Nicanor George, prin mandatar Ene Dragoş Marian, împotriva Sentinţei civile nr. 471 din 20 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Respinge, ca fiind nefondat, recursul declarat de recurentul Ene Nicanor George, prin mandatar Ene Dragoş Marian împotriva Încheierii de amânare a pronunţării, din data de 05 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Respinge, ca fiind inadmisibilă excepţia de nelegalitate invocată de recurentul-pârât Băsescu Traian. Respinge, ca fiind nefondat, recursul, astfel cum a fost precizat la data de 5 noiembrie 2021, declarat de recurentul – pârât Băsescu Traian împotriva Sentinţei nr. 471 din 20 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Admite cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenientul Ciuvică Mugur-Cristian, în interesul intimatului-reclamant Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 martie 2022.
Cetățeanul TV
