Românii din Diaspora au nevoie de unitate pentru a fi puternici și a avea un cuvânt de spus în țările în care trăiesc și contribuie la bunăstarea acelor societăți. Pentru asta este nevoie și de sprijinul țării-mamă. Coaliția pentru Modernizarea României, din care fac parte cele mai reprezentative asociații profesionale, sindicale și patronale, își propune să fie liantul.
Coaliția pentru Modernizarea României (CNMR) a ales o altă abordare a problemelor cu care se confruntă românii din afara granițelor. În loc să critice statul, CNMR și-a pus la dispoziție întreaga expertiză pentru ca instituțiile statul să lucreze mai eficient pentru cei pe care îi reprezintă.
În acest context, Coaliția a semnat, recent, un acord de colaborare cu Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, condus de Natalia Intotero, devenind astfel partener în proiecte care au ca scop susținerea intereselor românilor de pretutindeni și inițiative de promovare a valorilor României.
Președintele CNMR, Alexandru Cumpănașu, a vorbit pentru ziarul „Cetățeanul” despre sprijinirea diasporei românești în țările în care aceasta se află, intensificarea dar și valorificarea relațiilor dintre România și alte țări prin intermediul comunităților românești din aceste state.
Nevoia de unitate
Cetățeanul: De unde vine această nevoie de unitate în cadrul unei Coaliții pentru sprijinul comunităților românești?
Alexandru Cumpănașu: Nevoia de unitate, cel puțin a organizațiilor academice, sindicale, patronale, dar și de alte forme de altfel care formează Coaliției pentru Modernizarea României a venit ca urmare a slăbirii societății în fața statului. În al doilea rând, a fost nevoia de a negocia și a colabora cu statul, nu doar de a critica. Instinctul primar al societății este acela de a critica statul. Am evoluat și în următoarea etapă am ales să ajutăm statul cu expertiza noastră. Inițial, ne-am concentrat pe ce nevoi au românii din țară, ce putem face pentru ei. Am luat domeniu cu domeniu și am încercat să îmbunătățim. Am făcut lucrul ăsta fără să urmărim neapărat mediatizarea.
Așa ați ajuns să veniți în sprijinul românilor din afara țării.
Acum am ieșit din granițele țării, vrem să vedem ce se întâmplă cu românii noștri din afară și să facem mai mult pentru ei. Am pornit tot de la românii din țară, care reclamau nu doar nevoile lor, dar și cele ale copiilor plecați în străinătate sau ale părinților. În România sunt sute de mii de tineri ai căror părinți sunt departe de ei. Am investigat, de pildă, ce se întâmplă în centrele de plasament. Apoi, am luat evidențele de la diverse instituții ca să vedem ce se întâmplă cu copiii care sunt lăsați de părinți în țară, de cine sunt crescuți, care este mediul în care se dezvoltă, care sunt riscurile la care sunt expuși ș.a.m.d. Și acum voi răspunde efectiv la întrebare. Toate organizațiile care compun Coaliția, și sunt foarte multe, au o reprezentativitate foarte largă. Atunci, dacă avem dialog cu Guvernul, cu Parlamentul, dar și cu nenumărate alte instituții, am decis să folosim acest instrument pentru a face ceva pentru românii din Diaspora.
Așa ați ajuns să treceți de „partea cealaltă a baricadei”.
Așa am ajuns la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni. Înființarea acestui minister a fost un lucru foarte bun, deși cu un buget ridicol de mic și cu un aparat extrem de subdimensionat. Dar, există… Am bătut la ușile ministerului și am spus: «Noi nu cerem nimic, vrem doar să venim în ajutorul vostru». De ce? Pentru că această coaliție are capacitatea să centralizeze mult mai bine decât ministerul sau Guvernul dificultățile cu care se confruntă românii din afară.
Concret, cu ce veniți în întâmpinarea nevoilor Diasporei?
De exemplu, am solicitat ministerului să ne pună la dispoziție o bază de date cu contacte ale unor personalități din afara granițelor care au reușit nu doar să aibă succes, dar și-au lăsat amprenta în țările în care au ajuns să trăiască. Sunt oameni de afaceri români extrem de puternici în Italia, în Franța sau Germania care care vor să contribuie și să dezvolte ceea ce au lăsat acasă. Vrem să-i capacităm pe acești oameni ca să creeem, printre altele, o bursă a locurilor de muncă în străinătate. Nu este o invenție a noastră, dar putem să ajutăm foarte mult. Pentru că în Coaliție sunt confederațiile patronale, camerele de comerț și industrie. Că va fi online, că va fi sub forma unor târguri, noi vom fi acolo cu foarte multă expertiză. Vrem să furnizăm ministerului adevărata cifră a locurilor de muncă. Cât de curând vom face o centralizare a locurilor de muncă de care angajatorii români au mare nevoie. Venim în întâmpinarea și a celor din afară, care au lucrat în diverse domenii și s-au specializat, dar și a celor de acasă. În acest moment, noi nu reușim să avansăm pe zonele de contrucții, de infrastructură, pentru că nu există firță de muncă. Este motivul pentru care salariul minim în construcții a ajuns la 3.000 de lei net.
Alexandru Cumpănașu, de partea cealaltă a „baricadei”
Ați avut și inițiativa înființării unui birou pentru recunoașterea diplomelor românilor din Diaspora. Ce ne puteți spune despre acest demers?
Într-adevăr, vrem să înființăm în țară un birou pentru recunoașterea diplomelor românilor din afara granițelor, pe care l-am negociat cu Ministerul Educației. Să fim sinceri, dacă vrem să se întoarcă, nu te aștepți ca în 6 luni sau un an să li recunoască diplomele obținute în străinătate. Este un obstacol uriaș pe care o să-l înlăturăm în curând.
Mulți români din Diaspora fac performanță în țările în care au ajuns să trăiască, dar din păcate meritele lor nu sunt puse în valoare. Vă gândiți să schimbați ceva în acest sens?
Vrem să contribuim la recunoașterea meritelor unor oameni și de a prezenta o altă imagine a Diasporei decât cea făcută de unii conaționali care intră în conflict cu legea – acele oi negre pe care orice popor le are. Vrem să organizăm o gală a performanței în Diaspora cu ajutorul ministerului, pentru că are baza de date cea mai solidă. Vom selecta acei oameni de succes care au făcut ceva în afara granițelor și care merită să fie recunoscuți și în țară. Oamenii trebuie să vadă că românii sunt inteligenți, sunt inovativi, reușesc să facă foarte multe și că majoritatea celor care au plecat nu s-au dus nici la cerșit, nici la dat în cap. Adică, aceștia sunt reprezentativi.
Din păcate, imaginea este făcută mai ales de cei din urmă…
Da, așa este. Dar pe de altă parte, nici noi nu face suficient ca țară. Nu dau vina numai pe stat. Eu cred că și societatea are o problemă mare. Pentru că până acum cine a oprit patronatele, ONG-urile sau Mass-Media să facă acest demers? Hai să dă un exemplu în fiecare zi de români de succes din Italia, Spania, Grecia, Franța, Germania ș.a.m.d.
Românii din Diaspora nu mai cred în vorbe
Ce presupune parteneriatul cu Ministerul pentru Românii de Pretutindeni?
Acordul cu Ministerul pentru Românii de Pretutindeni este foarte larg. Eu punctez doar câteva direcții de colaborare. Vrem să ajutăm Diaspora să capete forța necesară de a se reprezenta. Din păcate, aceste pseudo-caractere care au luat locul adevăratelor valori în reprezentarea politică a Diasporei au făcut ca oamenii să nu mai aibă încredere. Ne dorim ca, având în Coaliție toate tipurile de organizații sociale, academice, patronale, să fim acel liant, acea zonă de încredere și de confort pentru acești români, care să nu perceapă nimic politic în noi, să nu simtă că sunt manipulați, deși oamenii au toate motivele să fie suspicioși.
Care ar fi finalitatea acestor inițiative pentru Diaspora?
Îmi doresc o reprezentare a românilor în parlamentul italian, în consiliile locale, îmi doresc să conteze Diaspora la alegerile prezidențiale din Italia, așa cu fac cu noi în țară atâtea minorități, nu doar minoritatea maghiară. Eu sunt sigur că oamenii vor susține o inițiativă din partea României în raport cu guvernul italian, spaniol sau grec. Foarte multe țări s-au consacrat ca națiuni puternice nu pentru că ar fi avut vreo economie zdrobitoare, ci pentru că au avut o diasporă puternică și unită. Adică, oamenii ăia au contat cel mai mult pentru țara în care se aflau. Aici vorbim de momentul votului, de momentul unor decizii economice etc.
Oamenii sunt suspicioși, după cum ați remarcat. Nu ar putea asocia acest demers cu unul politic menit să aducă voturi pentru un partid sau altul?
Aceasta este dimensiunea a activității noastre nu are nicio conotație politică. Am văzut tot felul de comentarii total stupide. Nu, nu ne vom transforma în partid. Funcționăm de 4 ani, nu ne dorim niciun fel de implicare și asociere politică, ci efectiv ne dorim, împreună cu statul român – indiferent că guvernează PSD, PNL sau alt partid – să reușim să le redăm oamenilor încrederea că dacă se asociază, dacă se susțin acolo nu sunt folosiți în niște bătălii interne de acasă.
Acordul cu Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a fost semnat de puțină vreme. Aveți semnale despre cum au întâmpinat românii noștri din afară această inițiativă?
Avem numeroase semnale pozitive. De când am abordat această nouă dimensiune, am început să căutăm, să colaborăm cu oameni care să ne dea pulsul de acolo. Pentru că nu ai cum să știi de aici ce se întâmplă cu adevărat acolo. Vă dau doar exemplul Austriei. Acolo, avem un vicepreședinte pentru relația CNMR cu această țară, Laura Hant, care este foarte activ. Cu ajutorul domniei sale, am aflat despre copiii români din Austria care erau discriminați. CNMR a luat poziție clară față de decizia autorităților austriece cu privire la alocațiile copiilor români nerezidenți în Austria și prin doamna Hant, CNMR va avea de acum un cuvânt important de spus în relația cu autoritățile de la Viena.
Ce demersuri a făcut CNMR în problema alocațiilor pentru copii români?
În legătură cu această discriminare, am presat autoritățile austriece și am sesizat deja Curtea Europeană de Justiție și Austria nu are nicio șansă să câștige. Cât de curând, cred eu, această anomalie va fi remediată, dacă nu direct de către Austria, dă către Curtea Europeană de Justiție. Austria este doar un caz, primim ecouri din mult mai multe state. Oamenii au nevoie de un spațiu civic nepolitizat, un spațiu civic care să nu fie activist – genul acela de pros sau contra a ceva, ci unul de reflecție și de construcție. Atunci, numeroasele mesaje pe care le-am primit au fost de încurajare a demersului nostru. Din acest motiv am continuat demersurile cu Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, cu Guvernul, cu Parlamentul, cu Președinția. Nu ne vom opri, indiferent de invidiile sau de răutățile care apar în jurul nostru.
Cetățeanul TV
