Preşedintele Klaus Iohannis şi-a anunţat, luni, demisia, precizând că mai stă la Cotroceni până pe 12 februarie. Demisia președintelui vine în contextul în care, în Parlament, a fost demarată procedura de suspendare a sa din funcţia de şef al statului. Agențiile de presă internaționale au scris pe larg despre plecarea lui Klaus Iohannis.
Reuters: România a intrat în haos instituţional anul trecut
Preşedintele centrist în exerciţiu al României, Klaus Iohannis, a demisionat luni pentru a evita o tentativă de suspendare a sa din partea a trei partide de opoziţie de extrema dreapta, care controlează aproximativ 35% din locurile din parlament, într-un moment în care alegătorii sunt puternic polarizaţi, iar extrema dreaptă câştigă teren înaintea alegerilor prezidenţiale repetate din mai. Aceste formaţiuni au profitat de furia populară faţă de partidele proeuropene implicate în acuzaţii de corupţie.
România, ţară membră a Uniunii Europene şi a NATO, care se învecinează cu Ucraina, a intrat în haos instituţional anul trecut, când Călin Georgescu, un critic de extremă dreapta al NATO, puţin cunoscut, a câştigat primul tur al alegerilor prezidenţiale. După acuzaţiile de ingerinţă rusă – negate de Moscova -, cea mai înaltă instanţă din România a anulat întregul scrutin.
Sprijinul în sondajele de opinie pentru Georgescu, care a declarat că Ucraina este un stat artificial, aproape s-a dublat de la anularea scrutinului, iar el rămâne opţiunea principală a alegătorilor, deşi nu este clar dacă i se va permite să candideze din nou. În octombrie anul trecut, instanţa supremă a interzis unui alt politician de extremă dreapta să candideze.
Cele trei partide de extremă dreapta, al căror sprijin a crescut de la victoria surprinzătoare a lui Georgescu, şi-au folosit campania împotriva lui Iohannis ca pretext pentru a organiza proteste şi a deturna agenda politică.
„Dacă ar fi demisionat în decembrie, atunci ar fi ajutat (la diminuarea tensiunilor)”, a declarat Sergiu Mişcoiu, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Babeş-Bolyai, citat de Reuters. „Acum opoziţia de dreapta dură este consolidată şi poate revendica o nouă victorie”, a adăugat el.
AFP, despre dimisia lui Klaus Iohannis: Pleacă de la preşedinţie cu un mandat extrem de controversat
Mandatul lui Klaus Iohannis trebuia să se încheie la sfârşitul anului 2024, însă primul tur al alegerilor prezidenţiale, câştigat la 24 noiembrie, spre surprinderea generală, de un candidat de extremă dreapta, a fost anulat din cauza suspiciunilor de ingerinţă rusă, un eveniment extrem de rar în Uniunea Europeană. Preşedintele liberal şi proeuropean, în vârstă de 65 de ani, a decis să rămână în funcţie până la alegerea succesorului său, în luna mai.
De atunci, zeci de mii de români au ieşit în stradă pentru a denunţa o „lovitură de stat”, iar după mai multe încercări ale opoziţiei, Parlamentul intenţiona să se reunească săptămâna aceasta în sesiune plenară pentru a discuta solicitarea de suspendare a lui Iohannis.
Extrema dreaptă a salutat anunţul demisiei, consemnează AFP. „Aceasta este victoria voastră”, a postat pe Facebook liderul partidului Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion, referindu-se la demonstraţiile recente. „Acum este timpul să recuperăm turul al doilea”, a adăugat el.
Klaus Iohannis pleacă de la preşedinţie cu un mandat extrem de controversat şi un grad ridicat de impopularitate. Deşi detractorii îl critică pentru inactivitate sau lipsă de carismă, el se autointitulează „pompierul care a salvat România de la haos”. În martie, el a candidat la preşedinţia NATO, dar a pierdut în faţa prim-ministrului olandez Mark Rutte.
DPA: Preşedintele României demisionează pentru a evita suspendarea
Curtea Constituţională a decis că Iohannis poate rămâne în funcţie până la următoarele alegeri, programate pentru 4 mai, după alegerile prezidenţiale anulate în decembrie. Cu toate acestea, Partidul Naţional Liberal (PNL) aflat la guvernare şi partenerul său de coaliţie, Partidul Social Democrat (PSD), l-ar fi sfătuit acum pe Iohannis să demisioneze înainte de această dată, scrie dpa.
Iohannis a preluat mandatul în 2014. Întrucât cel de-al doilea mandat al său se încheie acum, acesta nu are voie să candideze din nou la preşedinţie. El a fost susţinut de PNL în 2014.
Curtea Constituţională a anulat alegerile parlamentare din 24 noiembrie 2024 şi a dispus repetarea acestora pe motiv că alegătorii au fost manipulaţi prin tratamentul preferenţial ilegal al unui candidat pe reţelele sociale.
Într-o surpriză totală, politicianul de extremă dreapta şi pro-rus Călin Georgescu a câştigat primul loc în primul tur de scrutin.Georgescu, care era puţin cunoscut până înainte de alegeri, a folosit în principal aplicaţia TikTok pentru a se promova.
Guvernul României a criticat TikTok pentru că nu l-a etichetat pe Georgescu drept politician, iar postările sale, drept publicitate electorală. Procurorul general investighează cazul.
EFE: Criza politică din România a fost declanşată de anularea alegerilor prezidenţiale
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a anunţat în mod surprinzător că demisionează, punând capăt mandatului său înainte de alegerile prezidenţiale programate pentru luna mai.
În urma anulării alegerilor prezidenţiale din decembrie, Iohannis şi-a prelungit interimatul în funcţie, mandatul său expirând la 21 decembrie 2024. Acest lucru a fost confirmat de Curtea Constituţională, care a decis că preşedintele în exerciţiu trebuie să rămână în funcţie până la depunerea jurământului de către succesorul său.
Cu toate acestea, mandatul lui Iohannis, a cărui demisie urmează să intre în vigoare miercuri, a fost pus sub semnul întrebării de opoziţia de extremă dreaptă.
Criza politică din România a fost declanşată de anularea alegerilor prezidenţiale de la sfârşitul anului 2024, o decizie luată de Curtea Constituţională după ce serviciile de informaţii au detectat semne de interferenţă externă în timpul campaniei electorale.
În primul tur al alegerilor, câştigătorul neaşteptat a fost Călin Georgescu, un candidat de extremă dreapta pro-rus, practic necunoscut, care a obţinut un sprijin uriaş datorită TikTok şi care a susţinut că nu a cheltuit niciun ban pentru campania sa.
