Top 5 români în Parlamentul European. Negrescu, Mureşan, Marinescu, Macovei şi Nicolai au pus cel mai mult osul la treabă la Bruxelles şi Strasbourg

Au venituri de invidiat pentru orice român. Numai că nu sunt toţi la fel. Unii s-au dus la Bruxelles şi Strasbourg doar ca să încaseze bani, nefăcând nimic, alţii pentru a scăpa de DNA, iar alţii să facă treabă. Cetăţeanul.net în colaborare cu Europeanul.org vă prezintă Top 5 al celor mai activi europarlamentari români, după importanţa muncii lor în Legislativul comunitar. Vom reveni în curând şi cu un top al eurodeputaţilor români care fac România de baftă în Europa. Adică cei care nu au făcut nimic sau aproape nimic.

Parizianul din „Moromeţii” avea o vorbă, care devenea chiar obsesivă: „Pe ce te bazezi?”. Şi pentru ca nimeni să nu ne pună această întrebare, prinzându-ne pe picior greşit, vom începe prin a prezenta metodologia pe care am folosit-o pentru alcătuirea acestui Top 5.

Cea mai importantă dintre activităţile parlamentare este aceea de raportor pentru un raport legislativ, care se transformă, după adoptare, în legislație, într-un regulament european sau o directivă europeană. În această calitate, un eurodeputat poate influența direct legislația comunitară. Nu poţi ajunge oricum raportor al Parlementului European. Pentru asta, trebuie să participi la lucrările comisiei şi ale grupului politic din care faci parte, să câştigi şi să păstrezi încrederea acestora. Munca la un astfel de raport poate dura mai mult de un an. Europarlamentarul parcurge întregul proces legislativ, înainte de vot, inclusiv etapa finală, poate cea mai importantă, negocierile între Parlament, Consiliu şi Comisie – aşa-numitul Trialog.

În plan secund, sunt rapoartele nelegislative, precum  rapoartele de descărcare de gestiune sau din proprie iniţiativă. Acestea parcurg, la rândul lor, întregul procesul legislativ din PE , dar nu se ajunge la negocierea tripartită. O altă categorie de rapoarte este cea „din umbră”, de raportor alternativ, când deputatul este raportor „din umbră” pentru grupul politic din care face parte, în situaţia în care raportorul este dintr-un alt grup politic.

Cum vor leneşii să mimeze că muncesc: fac declaraţii în plenul de la Strasbourg

Urmează, în ordinea importanţei, rapoartele pentru aviz, realizate de eurodeputat pentru comisia din care face parte. Rezoluțiile, luările de cuvânt, declarațiile scrise și întrebările parlamentare sunt instrumente pe care eurodeputații le pot folosi pentru a atrage atenția asupra unor aspecte, pentru a solicita luarea unei poziții de către instituțiile europene sau de către liderii acestora.

Din păcate, aceste instrumente sunt cele mai accesate de către deputaţii care doresc să arate că au o intensă activitate parlamentară, fără să-şi fi adus o contribuţie cu adevărat importantă la procesul legislativ, altfel decât prin vot. Mulţi dintre eurodeputaţii „campioni” la declaraţii şi rezoluţii nu au avut (aproape) nimic de-a face cu activitatea de raportor.

Trebuie doar să amintim că, în legislatura trecută a Parlamentului European, Corneliu Vadim Tudor şi Gigi Becali erau pe primele locuri atunci când era vorba de luări de cuvânt în plen, fără a spune nimic care să aibă de-a face cu politica europeană.

Top 5 europarlamentari, dominat de „new entry”

Dar să vedem cine se califică în Top 5 al europarlamentarilor în această (nouă, că doar a început anul trecut) sesiune a PE. Ei bine, primele două locuri din Top 5 au fost adjudecate de doi „new entry”, adică europarlamentari aflaţi la primul manda în Hemiciclu.

Pe primul loc se clasează, detaşat, eurodeputatul S&D (PSD) Victor Negrescu, cu trei rapoarte în calitate de raport şi cu alte patru ca raportor alternativ, sau „din umbră”. Acestora li se mai adaugă şi câte un aviz în calitate de raportor, respectiv raportor alternativ, 59 de propuneri de rezoluţie şi 99 de întrebări parlamentare.

Interesant este însă faptul că Negrescu era cât pe ce să nu ajungă eurodeputat, în urma alegerilor din 25 mai 2014, clasându-se primul sub linie. Totuşi, la puţin timp după alegeri, premierul Victor Ponta a spus că are nevoie de Ecaterina Andronescu mai degrabă la Bucureşti decât la Strasbourg şi aşa a intrat Victor Negrescu în PE. „Cred că Victor Negrescu se va îmbăta în seara asta”, spunea Ponta pe 29 mai 2014.

În ceea ce priveşte locurile doi şi trei în Top 5 europarlamentari, iniţial am ezitat în ceea ce priveşte ordinea. Siegfried Mureşan (PPE, PMP), şi el un „new entry” în PE, are două rapoarte ca raportor şi trei ca raportor alternativ. Pe de altă parte, Marian Jean Marinescu (PPE, PNL) nu are niciun raport ca raportor, dar a realizat şapte ca raportor alternativ. Cum însă cele mai importante sunt raportele în calitate de raportor, am optat pentru Mureşan pentru poziţia a doua în Top 5.

Monica Macovei a pus motoarele la relanti, dar tot e în Top 5

În legislatura trecută a fost pe primul loc în ceea ce priveşte activitatea în PE, însă acum se situează abia pe locul patru. Este vorba de Monica Macovei (PPE, independentă), care a realizat în actuala sesiune un raport ca raportor şi unul ca raportor alternativ. Se mai adaugă un aviz ca raportor, 73 de propuneri de rezoluţie şi şase întrebări parlamentare.

Pe ultima poziţie în Top 5 realizat de Europeanul.org se clasează Norica Nicolai (ALDE, recent exclusă din PNL, deci independentă). Ea a avut câte un raport ca raportor, respectiv raportor „din umbră”, un aviz ca raportor alternativ, două propuneri de rezoluţie şi cinci întrebări parlamentare.

Şi aici am ezitat puţin între Norica Nicolai şi Iuliu Winkler (PPE, UDMR), care şi el avea câte un raport ca raportor, respectiv raportor alternativ. Diferenţa a făcut-o faptul că Winkler, spre deosebire de Nicolai, nu avea niciun raport pentru aviz. Oricum, eurodeputatul UDMR merită o menţiune specială, chiar dacă nu a intrat în Top 5.

Victor Negrescu, un susţinător fervent al intrării României în Schengen

Dar să aflăm cum se vede Top 5 europarlamentari români din perspectiva primilor doi clasaţi. I-am întrebat pe Victor Negrescu şi pe Siegfried Mureşan (ca de altfel şi pe Marian Marinescu şi Monica Macovei, care însă nu au răspuns solicitării noastre) ce părere au că sunt pe primele poziţii în Top 5 şi care au fost temele pe care s-au axat în activitatea lor de eurodeputat.

„Sunt onorat că am reușit să mă fac remarcat prin activitatea mea din Parlamentul European, dar chiar dacă mă bucură acest rezultat, trebuie să subliniez că nu am urmărit în activitatea mea de europarlamentar să realizez un palmares cantitativ, ci m-am concentrat mai degrabă asupra acelor măsuri şi iniţiative care au un impact real direct asupra românilor şi cetăţenilor europeni. În acest prim an de mandat am încercat să arăt că un tânăr cadru universitar poate să obțină rezultate la nivelul politicii europene și că promovarea profesioniștilor poate aduce rezultate pozitive pentru România. În acest sens faptul că încă din 2007 coordonez o organizație de peste 8.000 de membri, activă la nivelul politicii europene, PES activists România, a reprezentat un punct de sprijin real”, ne-a declarat Victor Negrescu.

El a ţinut să mulţumească pentru susţinerea pe care i-au acordat-o colegii social democrați români, Grupul S&D din Parlamentul European şi, în mod special, presa cu caracter european din România. Categorie din care face parte şi Europeanul.org! „Acest lucru mi-a permis să devin coordonatorul rețelei europarlamentarilor social democrați sub 40 de ani și să obțin prestigiosul premiu de Europarlamentarul Anului pentru Agenda Digitală și Internet”, a punctat Negrescu.

Eurodeputatul şi-a rezumat activitatea la Bruxelles şi Strasbourg prin câteva exemple concrete: rapoarte prin care a obținut peste 10 milioane de euro pentru crearea de locuri de muncă la nivel european, proiectul pilot de un milion de euro pentru îmbunătățirea serviciilor medicale în mediul rural, informarea beneficiarilor români despre granturile Comisiei Europene în valoare de peste 35 miliarde de euro anual prin platforma www.granturieuropene.ro, sprijinul comisarilor europeni pentru proiectele sale privind creșterea numărului de români din instituțiile europene și acordarea de burse sociale europene pentru accesul la cultură sau avizul său din Comisia Juridică pentru dezvoltarea unei justiții independente și transparente prin crearea Biroului Procurorului European.

„Implicarea mea este generată și de experiența mea de aproape nouă ani trăiți în străinătate și de dorința de a demonstra că românii trebuie să fie tratați cu respect și egal cu orice alți cetățeni europeni. De aceea sunt un puternic susținător al intrării României în Schengen și am lansat o campanie susținută deja de mii de români din toată Europa care a generat răspunsuri pozitive din partea instituțiilor europene și a mai multor cancelarii din Europa”, a concluzionat eurodeputatul social-democrat.

Siegfried Mureşan: M-am apucat de treabă din prima zi

În ceea ce-l priveşte pe Siegfried Mureşan, eurodeputatul, care este şi purtător de cuvânt al PPE, spune că „am încercat să fac exact ceea ce am promis în campanie: să mă apuc de treabă din prima zi!”

A contat mult pentru el adoptarea în plenul Parlamentului European a raportului care a prevăzut alocarea a 3,5 milioane de euro din fondurile europene pentru ajutorarea muncitorilor concediaţi de la combinatul de sârmă de la Câmpia Turzii, care fusese în proprietatea concernului rus Mechel.

„Foarte important a fost, însă, şi al doilea raport al meu, din decembrie, în urma căruia Parlamentul European a votat mobilizarea în avans a 50 milioane de euro din Fondul de solidaritate al UE pentru regiunile europene afectate de catastrofe naturale. Acum lucrez la un al treilea raport privind ajutoarele financiare ca urmare a inundațiilor de anul trecut din câteva țări din Europa Centrala, inclusiv România. Obiectivul meu este ca raportul să fie aprobat cât mai repede astfel încât banii să ajungă acolo unde este nevoie de ei. Aș mai menționa și cele 37 de amendamente depuse de mine la raportul privind activitatea Băncii Europene de Investiții (BEI) pentru 2013 aprobate de Parlamentul European. Aceste amendamente prevedeau, printre altele, o distribuţie geografică mai echitabilă a finanţărilor BEI, pentru ca ţări precum România să aibă mai multe şanse de finanţare din partea instituţiei financiare”, a mai spus Mureşan pentru Europeanul.org.

Eurodeputatul de pe poziţia a doua în Top 5 menţionează şi faptul că, în calitate de raportor al Grupului PPE pe rectificarea bugetului UE pe anul 2015, a cerut Comisiei Europene mai multă flexibilitate față de statele membre care vor avea probleme în a cheltui în timp util banii europeni. Nu în ultimul rând, Siegfried Mureşan a fost raportor alternativ pe alte două propuneri de mobilizare a Fondului european de ajustare la globalizare.

„Vreau ca Uniunea Europeană să ajute la crearea de locuri de muncă, în special pentru tineri, să favorizeze inițiativa privată și spiritul antreprenorial. Sunt mulți bani puși la dispoziție de Uniunea Europeană pentru crearea de locuri de muncă. Există și măsuri, și resurse prin care putem preveni și reduce șomajul în țările în care rata acestuia este ridicată. Chiar am lansat recent la Bruxelles un studiu despre reformarea pieței muncii în UE. Eu vreau ca economia României să devină mai competitivă și mă preocupă să stimulăm investițiile în zone economice mai puțin dezvoltate. În amendamentele făcute de mine la raportul Băncii Europene de Investiții pentru 2013 tocmai asta am cerut: o distribuție geografică echitabilă a proiectelor de finanțare aprobate de BEI fiindcă țara noastră trebuie să aibă mai multe șanse de finanțare din partea băncii europene”, a precizat el.

În fine, dar nu în cele din urmă, europarlamentarul se arată preocupat de parcursul european al Republicii Moldova. „Alături de alte inițiative ce privesc Republica Moldova, lucrez la un proiect care prevede un schimb de experiență între Republica Moldova și UE: vreau ca funcționari publici din Republica Moldova să poata efectua stagii de 3 – 6 luni de zile la Bruxelles, finanțate de UE, iar astfel să vadă cum funcționază o administrație publică eficientă”, a concluzionat Mureşan.

Citeşte şi Top 10 europarlamentari români, după importanţa muncii din PE. Trei dintre cei mai buni nu au mai fost puşi pe liste pentru alegerile din mai! CITEŞTE ce spun Macovei, Stolojan, Vălean şi Nicolai. Ce spune şeful Mişcării Europene