Poliţia olandeză a publicat primele imagini surprinse de camerele de supraveghere video în timpul jafului comis la Muzeul Drents din oraşul Assen, în urma căruia hoţii au sustras patru piese de tezaur care aparţin României, Coiful de Coţofeneşti şi trei brăţări dacice, informează artdependence.com.
Imaginile arată trei indivizi mascaţi spărgând o uşă exterioară, apoi o explozie. Toţi cei trei suspecţi purtau cagule şi nu au putut fi identificaţi. Deocamdată nu este clar dacă mai multe persoane au fost implicate în jaf.
Spargerea a avut loc în noaptea de vineri spre sâmbătă în jurul orei locale 03:45 şi a dus la furtul coifului de aur de la Coţofeneşti şi a trei brăţări de aur descoperite la Sarmizegetusa Regia. Aceste obiecte unice, împrumutate din România, sunt de o mare importanţă istorică şi culturală. Coiful, realizat din aur aproape pur, este considerat o comoară naţională a României. Muzeul Drents a organizat expoziţia „Dacia. Regatul aurului şi argintului” în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti.
„Ţările de Jos vor face tot posibilul pentru a recupera obiectele, pentru a depista autorii jafului şi pentru a se asigura că aceştia sunt aduşi în faţa justiţiei”, a declarat ministrul olandez al Culturii, Eppo Bruins: „Aceste obiecte istorice sunt de mare importanţă pentru România şi fac parte din patrimoniul său cultural”.
Jaful de la Muzeul Drents
Potrivit cotidianului De Telegraaf, analiza imaginilor surprinse de camerele video din muzeu şi cercetarea suplimentară a mişcărilor suspecte ale unor vizitatori în sala în care erau expuse artefactele le-au furnizat detectivilor olandezi o serie de informaţii interesante. De asemenea, se cunosc acum mai multe lucruri despre deplasarea celor trei făptaşi, care au schimbat autovehiculul folosit iniţial – pe care l-au incendiat – cu un altul, apoi şi-au schimbat hainele sub un viaduct al autostrăzii N33 în apropiere de Rolde.
Poliţia olandeză presupune că autorii jafului au fugit în Germania. Poliţiştii din Ţările de Jos nu exclud posibilitatea ca infractori români să fie implicaţi direct sau indirect în comiterea jafului. Obiectele de mare valoare pot fi folosite uneori ca mijloc de schimb de către infractori sau pentru a cere o răscumpărare.
Poliţia din Ţările de Jos a anunţat duminică după-amiază că a primit mai mult de cincizeci de ponturi cu privire la acest jaf, însă niciunul dintre acestea nu a dus la prinderea răufăcătorilor. Potrivit Poliţiei olandeze, toate ponturile sunt investigate cu mare atenţie.
Coiful de aur de la Coţofeneşti, datat în secolele V-IV î.Hr., precum şi cele trei brăţări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia, ce datează din a doua parte a secolului I î.Hr., reprezintă unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul naţional al României.