Primarului general Nicușor Dan a mai dat o lovitură grea investițiilor din Capitală. Edilul a sabotat acum, definitiv, proiectul „Cartierul pentru justiție”, finanțat de Banca Mondială.
Articol realizat de Cătălin Antohe și Sorin Ghica
Proiectul cartierului care promova accesul publicului la actul de justiție și stimula regenerarea urbană în inima Capitalei nu se va mai realiza niciodată.
Vinovat este primarul general Nicușor Dan, care a retras recursurile făcute de Primăria Capitalei și de Consiliul General al Municipiului București în procesul în care s-a judecat anularea Planului Urbanistic Zonal (PUZ) al Sectorului 3.
Simpla susținere a recursului în fața judecătorilor ar fi dat posibilitatea Ministerului Justiției să obțină certificatul de urbanism care ar fi permis construirea în cele din urmă a cartierului.
Aceeași conduită în instanță a avut-o și Agenția pentru Protecția Mediului București care, potrivit surselor Cetățeanul, a „uitat” să declare recurs. Sursele noastre vorbesc însă despre presiuni subterane pentru a nu se depune recursul. „Mai pe românește a fost SABOTAJ pe față”, spun sursele noastre.
Ziarul Cetățeanul avertiza încă de la începutul mandatului de primar al lui Nicușor Dan despre distrugerea proiectului Cartierului Justiției de către fostul activist, cocoțat în fotoliul de edil.
După Nicușor Dan, potopul
În urma unui proces deschis de un avocat mai puțin cunoscut, Curtea de Apel București a anulat definitiv Planul Urbanistic Coordonator al Sectorului 3, în baza căruia urma să fie autorizat Cartierul Justiției.
În urma deciziei judecătorilor, în lipsa PUZ Sector 3, nu mai este timp pentru întocmirea, obținerea avizelor și aprobarea unui plan urbanistic zonal dedicat Cartierului Justiției și apoi aceeași procedură pentru autorizația de construire. Spunem că nu mai este timp, deoarece finanțarea Băncii Mondiale, de 250 de milioane de dolari, expiră în scurt timp și va fi realoctă, spun surse avizate, pentru finanțarea Cartierului Justiției de la Belgrad. Ce spuneți, domnule Nicușor Dan?
Dar ce a spus Nicușor Dan despre anularea PUZ-ului care a distrus o investiție de sute de milioane de euro, bani de la Banca Mondială? A spus că este o victorie, la care a contribuit diect, atât ca membru al Asociației „Salvați Bucureștiul”, cât și ulterior ca primar general.
Consiliul general dă derogare de la PUZ, primarul general sabotează
Potrivit înțelegerii cu Banca Mondială, pentru a primi finanțarea, Cartierul Justiției trebuie să obțină autorizație de construire până la finele anului 2022 – ceea ce a devenit imposibil după anularea PUZ-ului Sectorului 3.
Inițial, Nicușor Dan a fost „înghesuit” de Ministerul Justiției și a cerut CGMB să aprobe o derogare de la suspendarea pe 12 luni a PUZ sector 3, tocmai pentru a se putea finaliza proiectele de utilitate publică, între care Cartierul Justiției.
Pe la spate însă, Nicușor a retras recursul Primăriei și mai grav și pe cel l CGMB (pasibil de abuz în serviciu, nu avea voie să hotărască retragerea recursului CGMB fără mandat special al Consiliului!).
Așa că toate eforturile Ministerului Justiției, ale Consiliului General al Capitalei, dar și finanțarea de la Banca Mondială s-au văzut năruite de sabotajul din instanță al primarului general.
Autorizația de construire pentru Cartierul Justiției trebuia emisă, în baza PUZ-ului sect 3, până la finele lui 2022. Acum, derogarea de la suspendare aprobată de consilieri nu mai are obiect deoarece PUZ-ul a fost anulat, iar proiectul finanțat de Banca Mondială nu mai are cum să fie autorizat în termen, spun experții în urbanism consultați de Cetățeanul.
„Meșterul Manole” de la Ministerul Justiției
Ministerul Justiției demarase demersurile pentru importantul proiect! În procedură de urgență, urmau să fie aprobate elementele conceptuale directoare pentru proiectarea urbanistică și arhitecturală aferente viitorului Cartier. Acestea au fost elaborate în anul 2020 de Ministerul Justiției în colaborare cu instituțiile care urmai să fie organizate în cadrul Cartierului, conform unui proiect OUG lansat în consultare publică, în această vară.
Ministerul Justiției a comandat un studiu de fezabilitate, urmând să transmită Primăriei Municipiului București și Primăriei Sectorului 3 documentația care va cuprinde suportul topo-cadastral al amplasamentului obiectivului de investiții, în termen de 60 de zile de la aprobarea studiului.
Ba chiar ar fi fost demarate și exproprierile. Acum, proprietarii se plâng că plătesc impozite pentru terenurile expropriate și nu știu când vor obține despăgubirile.
Cum urma să arate Cartierul Justiției
Proiectul Cartierului Justiției, care presupune gruparea tuturor instituţiilor de justiţie din Capitală într-un singur areal imobiliar, promova o viziune nouă pentru regenerarea urbană în centrul Bucureștiului.
Proiectul a fost realizat de Gensler, companie globală de design şi arhitectură de talie internaţională şi nr. 1 mondial al anului 2019 – în colaborare cu experţi din cadrul Băncii Mondiale şi Ministerul Justiţiei.
Potrivit proiectului, amplasamentul are o suprafață de aproximativ 53.515 mp, reprezentând jumătatea vestică a fostului amplasament „Esplanada”, delimitat de străzile bd. Unirii – bd. Octavian Goga – str. Nerva Traian – bd. Mircea Vodă.
Instituțiile justiției urmau să fie grupate în opt clădiri, astfel:
– Clădirea nr. 1 – sediul Ministerului Justiției (suprafață desfășurată 9.654 mp);
– Clădirea nr. 2 – sediul Curții de Apel București (suprafață desfășurată 31.984 mp);
– Clădirea nr. 3 – sediul Tribunalului București (suprafață desfășurată 41.673 mp);
– Clădirea nr. 4 – sediile Judecătoriilor de Sector 1-6 (suprafață desfășurată 68.080 mp);
– Clădirea nr. 5 – sediile Ministerului Public – Parchetul General, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti și Parchetele de pe lângă Judecătoriile Sectoarelor 1-6 şi Direcția Națională Anticorupție (suprafață desfășurată de 42.811 mp);
– Clădirea nr. 6 – sedile Consiliului Superior al Magistraturii și Inspecției Judiciare (suprafață desfășurată 14.881 mp);
– Clădirea nr. 7 – sediile Institutului Național al Magistraturii și Școlii Naționale de Grefieri (suprafață desfășurată 10.011 mp);
– Clădirea nr. 8 – sediile instituțiilor de organizare profesională pentru avocați: Uniunea Națională a Barourilor, Institutul Național de Pregătire și Perfecționare a Avocaților, Casa de Asigurări a Avocaților, Baroul București, Casa de Asigurări a Avocaților – Filialele București și Ilfov (suprafață desfășurată 11.300 mp).
Cetățeanul TV
