Procurorii au cerut documentația privind contractele încheiate între Primăria Capitalei și Apa Nova în perioada 2008-2015. În această perioadă, Municipalitatea a efectuat mai multe lucrări de alimentare cu apă și canalizare pe sute de străzi, majoritatea din sectorul 4 și 5 al Capitalei. Potrivit surselor Cetățeanul.net, procurorii au descins în sediul Primăriei Capitalei încă din dimineața zilei de luni, 20 septembrie, au ridicat hârtii și au stat de vorbă cu mai mulți angajați.
Ei verifică licitațiile privind atribuirea contractelor de alimentare cu apă și cnalizare a străzilor din Capitală. “Acțiunea ne ajută și pe noi, având în vedere că noi am cerut audit extern – pentru a stabili cât de eficient a fost condusă Primăria Capitalei”, a declarat alesul general Silviu Văduva.
Consilierul lui Oprescu, artizan al privatizării
Coincidență sau nu, actualul consilier al edilului-șef suspendat, Sorin Oprescu, – Costin Berevoianu, este cel care era consilier al lui Viorel Lis, primarul general care a semnat contractual e privatizare al serviciului de alimentare cu apă a Bucureștiului în anul 2000. În 13 ani, de când serviciul de apă şi canal din Bucureşti a fost concesionat de Primăria Bucureşti firmei Apă Nova, tariful la apă a crescut de aproape 17 ori.
Cum a fost „ajutată” Apa Nova să nu facă investiții
Societatea franceză trebuia să finalizeze lucrări pentru apă şi canal, din 2000 până în 2010, pe toate străzile pavate din Bucureşti, altfel riscând amenzi de până la 5 milioane de euro pentru fiecare an de întârziere. Dar, deoarece primăria nu a trecut în contractul de concesiune lista cu aceste străzi, cele două părţi au plimbat mai multe liste dintr-o parte în altă până în 2009, când o comisie de experţi a stabilit clar ce străzi trebuiau făcute. Tot Primăria a reuşit să nu încaseze amenzi de 6 milioane de euro imputate Apă Nova pentru nerespectarea contractului.
Concret, pentru că Primăria Capitalei nu a inclus în contractul de concesiune lista cu aceste străzi, din 2000 până în 2009 cele două părţi s-au certat pe ce străzi să pună apă şi canal. Potrivit primei liste, Apă Nova trebuia să pună apă pe 520 de străzi cu o lungime de 179 km. Ulterior, Primăria a constatat că această lista nu este bună şi s-a făcut o altă conform căreia Apă Nova trebuia să pună apă pe 286 de km de străzi şi canal pe 323 km de străzi. Apa Nova a contestat această lista şi fiindcă disputele au continuat, în 2008 s-a convocat Comisia de Experţi care să medieze conflictul şi să spună cine are dreptate. În lipsa acestei liste, Apă Nova neavând străzile pe care trebuia să facă lucrări şi termene clare, a putut în mod legitim să invoce scuze pentru neîndeplinirea obligaţiilor din contractul de concesiune.
Apa s-a scumpit de 17 ori
În perioada 2000- 2013, tariful la apă caldă a crescut de aproape 17 ori, iar Municipalitatea a închis ochii când a venit vorba să încaseze 6,6 milioane de euro- amenzi pe care trebuia să le achite Apa Nova pentru că nu a respectat termenii contractuali.
Potrivit unui raport ARBAC pe anul 2007-2008, în primii 7 ani din contractul de concesiune – din 2000 până în 2008 – Apă Nova a realizat 40,3 km dintr-un total de 179 km de reţele de apă stabilite pe lista din 2002,reprezentând doar 22,5 % din obligaţia pe care o avea.
“Raportul anual şi corespondenţă pe marginea nivelului de servicii, rezultă că realizarea Apa Nova Bucureşti (ANB) în anul 7 de concesiune a 8,964 km este mult sub ritmul necesar, pentru primii 7 ani realizând doar 40,304 km reţea apă reprezentând 14,0% din sarcina ANB. Având în vedere că s-a scurs 70% din timpul necesar realizării acestui nivel de servicii, constatăm că doar 14,0% din sarcina a fost realizată de ANB. Primăriile de sector au realizat la finele anului 5 de concesiune un procent de 14,3% din obligaţia ANB. Raportul ANB nu reflectă clar investiţiile făcute de Primăriile de sector în extinderile de reţele. Conform anchetei realizate în anul 2005 şi datelor comunicate de ANB aprobate de către ARBAC prin Decizia nr. 20/ 2006, 286 km de străzi trebuie echipate cu reţea de apă până în anul 10 de Concesiune. În raport cu această sarcina, putem constată un ritm foarte scăzut de realizare a acestui nivel de servicii în primii ani de concesiune, inclusiv în anul 7 “, se arată în raportul ARBAC.
Amenzile, date uitării
În plus, în document se mai precizează faptul că, în primii șapte ani din contractul de concesiune, Apa Nova a realizat 40,3 km dintr-un total de 179 km de reţele de apă stabilite pe lista din 2002, reprezentând doar 22,5 % din obligaţia pe care o avea.
“Raportul anual şi corespondenţă pe marginea nivelului de servicii, rezultă că realizarea Apa Nova Bucureşti în anul 7 de concesiune a 8,964 km este mult sub ritmul necesar, pentru primii 7 ani realizând doar 40,304 km reţea apă reprezentând 14,0% din sarcina ANB. Având în vedere că s-a scurs 70% din timpul necesar realizării acestui nivel de servicii, constatăm că doar 14,0% din sarcina a fost realizată de ANB. Primăriile de sector au realizat la finele anului 5 de concesiune un procent de 14,3% din obligaţia ANB. Raportul ANB nu reflectă clar investiţiile făcute de Primăriile de sector în extinderile de reţele. Conform anchetei realizate în anul 2005 şi datelor comunicate de ANB aprobate de către ARBAC prin Decizia nr. 20/ 2006, 286 km de străzi trebuie echipate cu reţea de apă până în anul 10 de Concesiune. În raport cu această sarcina, putem constată un ritm foarte scăzut de realizare a acestui nivel de servicii în primii ani de concesiune, inclusiv în anul 7 “, se arată în raportul ARBAC.
După 2008, Apa Nova nu a mai primit nici o amendă. Reamintim că în 2009, la propunerea Primăriei Capitalei, Consiliul General al Municipiului Bucureşti a desfiinţat Agenţia de Reglementare a Nivelelor de Servicii Apă Canal a Municipiului Bucureşti (ARBAC) şi Agenţia Municipală pentru Eficientizare şi Reglementare în domeniul Energiei Bucureşti (AMEREB) şi în locul celor două organisme, municipalitatea a înfiinţat Autoritatea Municipală de Reglementare a Serviciilor Publice (AMRSP). După desfiinţarea ARBAC, banii pe amenzi nu au fost încasaţi, iar până în prezent Apă Nova nu a mai primit nicio amendă. De notat că în 2008, Costin Berevoianu, fost director Apa Nova, a devenit consilierul personal pe probleme de apă şi canal al primarului Sorin Oprescu. Membrii consiliului executiv ai AMRSP sunt numiţi de primarul general.
Contract secretizat fără să se respecte legea
Primarul Capitalei, Adriean Videanu, a decis, în anul 2005, împreună cu societatea Apă Nova să facă public contractul de concesiune, postandu-l pentru consultări pe site-ul www.apabucur.ro. Adriean Videanu a spus, la acea vreme, că nu comentează condiţiile în care a fost încheiat contractul, dar are responsabilitatea să gestioneze un act comercial valabil, pe care încearcă să îl corecteze în punctele în care există disponibilitate din partea Apă Nova. Videanu a recunoscut, totuși, că actul încheiat între municipalitate şi Apă Nova s-a aflat permanent la ARBAC, fiind la dispoziţia tuturor celor interesaţi. După primele inundaţii din Capitală, primarul general afirmă că documentul este unul confidenţial. Apoi, PSD Bucureşti i-a cerut preşedintelui de la acea vreme, Train Băsescu, fost edil-șef al Capitalei, explicaţii legate de confidenţialitatea contractului, apreciind că, la momentul în care era primarul Capitalei, putea introduce o astfel de clauză, din moment ce, când a fost semnat, contractul nu era confidenţial.
„Există tot felul de voci neavizate care, în necunoştinţă de cauza, cer rezilierea contractului. Or, acest lucru nu se poate face, pentru că ar genera pierderi imense atât pentru bugetul Capitalei, dar mai ales ar pune în pericol un serviciu vital pentru oraş”, a declarat Adriean Videanu în 2005.
Istoria unei licitații controversate
25 februarie 1999. Prin Hotărârea nr. 54, Consiliul General al Capitalei a aprobat procedurile de licitaţie şi criteriile de precalificare pentru concesionarea serviciilor de apă şi canalizare.
14 aprilie 1999. Comisia de Evaluare a decis precalificarea tuturor celor şase companii candidate: Anglian Water, Azurix, Internaţional Water LTD, Suez Lyonnaise des Eaux, Thames Water Overseas LTD şi Vivendi – Compagnie Generale des Eaux.
20 martie 2000. A avut loc, în Sala Consiliului din Primăria Capitalei, ceremonia publică de depunere, deschidere şi evaluare a ofertelor şi de desemnare a ofertantului câştigător şi a fost anunţat câştigătorul: compania Apă Nova Bucureşti SĂ (controlată de Vivendi – Compagnie Generale des Eaux).
23 martie 2000. Prin Hotărârea nr. 85, Consiliul a validat rezultatele licitaţiei şi a împuternicit primarul general şi directorul general al RGAB să contrasemneze contractele în legătură cu concesiunea, semnate deja de compania câştigătoare şi primite că parte a ofertei.
17 noiembrie 2000. Contractul a intrat în vigoare. Partea franceză a capitalizat Apă Nova Bucureşti cu 35 milioane de euro. Compania Generale des Eaux (GdE) a ocupat locul I în urmă analizării tarifelor propuse pe următorii 16 ani. Câştigătorii au venit cu un tarif mediu de 2.054 lei pe metrul cub de apă, adică de 3.626 lei în primii patru ani, urmând să scadă până la 1.171 de lei peste 15 ani. În prezent, metrul cub de apă variază între 18.000 şi 20.000 de lei.
Între timp, lucrurile s-au schimbat, iar scandalurile n-au lipsit. Francezii au fost acuzaţi de achiziţionarea unor conducte de plastic care nu erau omologate, nerezistând la presiuni mai mari de patru atmosfere.
Aportul de capital al municipalităţii şi al regiei a fost calculat în defavoarea părţii române. Este vorba despre acceptarea că dreptul de control să-l deţină cel care are peste 50% din acţiuni, iar atunci proporţia Primăriei era de 30%. Apoi, aportul de capital a fost evaluat destul de drastic, foarte multe dintre obiectele de inventar fiind înregistrate cu uzură de peste 90%.
Francezii se angajau să extindă reţelele de alimentare cu apă. Nici una din aceste promisiuni nu s-a realizat.
Cetățeanul TV
