Master Planul de Transport al României pentru perioada 2014-2020 se dovedește a fi tot mai mult opera unor amatori în materie. Potrivit previziunilor companiei canadiene AECOM, cea care a realizat documentul (probabil pe baza datelor obținute prin căutări pe Google din birourile de peste Ocean), în 2020 prazul oltenesc va fi mult mai puternic decât varza a la Cluj. Cel puțin în domeniul aeronautic, unde canadienii spun că aeroportul Craiova va fi al doilea din țară ca trafic, cu mult peste Cluj Napoca, de exemplu. Enormități apar și în domeniul feroviar, unde este recomandată achiziționarea de automotoare electrice pentru linii ferate unde nu se pune problema electrificării.
Master Planul de Transport trimis de autoritățile române la Comisia Europeană continuă să fie mereu surprinzător, notează Europeanul.org.
În ceea ce privește rețeaua rutieră, el a fost tocat pe toate părțile în ultima săptămână, toată lumea remarcând că autostrăzile de pe axele prioritare europene s-au transformat peste noapte în drumuri expres. În schimb, rămân autostrăzi pe rutele secundare, cum ar fi Valea Parhovei (cel puțin la nivel declarativ, pentru că pe traseul Comarnic – Brașov nici măcar nu au fost tăiate buruienile, darămite să se apuce cineva serios de construit).
Cum se vor îmbulzi avioanele deasupra Băniei
Surprizele pe care le oferă capitolele referitoare la transportul aerian și la cel feroviar sunt însă și mai mari decât cele din domeniul rutier. Să le luăm pe rând și să începem din văzduh.
La pagina 313 din Master Planul de Transport, autorii documentului se încumetă să facă o prognoză a traficului care se va înregistra în 2020 pe aeroporturile din România. Cum era șio de așteptat, Bucureștiul va rămâne pe primul loc în ceea ce privește numărul de călători transportați. Însă, așa cum se poate observa din tabelul alăturat, surpriza apare odată cu poziția a doua, pe care se clasează aeroportul din… Craiova.
Canadienii care au realizat Master Planul de Transport consideră că, în 2020, la București vor decola și ateriza peste 9,7 milioane de pasageri. Pe locul doi ca trafic, așa cum spuneam mai sus, se va clasa, chipurile, aeroportul Craiova, cu peste două milioane de pasageri pe an, dintre care mai mult de 1,5 milioane în trafic internațional.
Abia pe locul trei se poziționează Timișoara, cu aproape 1,8 milioane de pasageri, urmată de Sibiu (puțin peste 1,5 milioane) și abia apoi Cluj Napoca, cu nici 1,35 milioane de pasageri.
Ne-am pus, firesc, întrebarea pe care o adresa Parizianu’ din „Moromeții”: „Pe ce te bazezi?”. Răspunsul îl găsim la pagina 311 din Master Planul de Transport, unde canadienii fac o analiză referitoare la „zona de captare a aeroporturilor”, din care reiese că aeroportul din Craiova poate capta o populație de 2.146.082 locuitori, imediat după București, cu 6.170.897.
Evident, din moment ce Craiova are singurul aeroport din Muntenia, în afară de București.
Acum sunt două zboruri pe zi la Craiova
Însă algoritmul este valabil numai în teorie. De la Craiova la București, cu mașina sau cu trenul, nu se fac mai mult de trei ore. Din acest moment, majoritatea oltenilor preferă să vină la Otopeni pentru a-și lua zborul spre destinația dorită. Și este greu de imaginat că vreun piteștean s-ar duce mai degrabă la aeroportul din Craiova decât la cel din București.
Ceea ce mai frapează la previziunile canadienilor este distribuția numărului de călători în trafic intern. Dacă este să luăm de bună previziunea, peste două milioane de călători vor tranzita, în trafic intern, aeroporturile de provincie, față de numai 860.000 la București. În condițiile în care nu există zbor direct de la Craiova la Iași, bunăoară, ci toate cursele interne trec prin București, previziunea pare cel puțin utopică, pentru a folosi un eufemism.
Numai de pe aeroportul Craiova se vor îmbarca, pe zboruri interne, 437,186 de călători, jumătate cât de la București. Greu de crezut. Nu mai punem la socoteală faptul că pe aeroportul din Tulcea se vor înregistra, conform prognozei, de trei ori mai mulți călători în trafic intern decât pe cel de la Târgu Mureș.
Și ca să terminăm odată cu aeroportul Craiova și „potențialul lui imens de dezvoltare”, trebuie menționat faptul că anul trecut pe aici au trecu 40.291 de pasageri. Iar în acest an programul curselor este următorul:
– Roma Ciampino – de două ori pe săptămână
– Barcelona – de două ori pe săptămână
– Dortmund – de trei ori pe săptămână
– Bologna – de două ori pe săptămână
– Londra Luton – de trei ori pe săptămână
– Bergamo – de patru ori pe săptămână.
Făcând totalul, rezultă 16 mișcări de aeronavă (decolare – aterizare) pe săptămână. Puțin peste două aeronave pe zi!
Master Planul de Transport a picat examenul de geografie
Și acum să revenim cu picioarele pe pământ, mai exact pe șinele de cale ferată. Ceea ce ridică mari semne de întrebare asupra profesionalismului celor care au realizat Master Planul de Transport al României este legătura feroviară dintre țara noastră și Bulgaria, pe podul de la Giurgiu-Ruse.
După cum știe toată lumea, la inundațiile din 2005 s-a prăbușit podul peste Argeș de la Grădiștea, care nici acum nu a fost refăcut. În consecință, trenurile ocolesc pe la Videle, iar traseul până la Giurgiu este parcurs de garnituri în mai bine de două ore.
Acum să vedem ce soluții propun canadienii pentru rezolvarea conexiunii cu țara vecină. La pagina 237 din Master Planul de Transport se menționează: „Ruta București – Giurgiu via Grădiștea la viteza proiectată. Pachete de alte îmbunătățiri care să includă îmbunătățirea (sic! – n. red.) echipamentelor de semnalizare, material rulant nou și îmbunătățirea facilităților din stații în nodurile principale (de exemplu București Nord, Videle și Giurgiu)”.
Păi, parcă era vorba de legătura prin Grădiștea, nu de cea prin Videle! Și surprizele continuă. Se precizează că lungimea liniei ferate care va fi reabilitată este de 95 km. Aha, deci este vorba de legătura ocolită, prin Videle, căci cea directă, prin Grădiștea, măsoară 62 km. Apoi, bomboana pe colivă – după ce se spune că linia nu va fi electrificată, se recomandă cumpărarea a 2 EMU.
Nu, nu e vorba de pasărea emu, ci de electric multiple unit, mai pe românește un automotor cu propulsie electrică. Propus să circule pe o linie neelectrificată.
Cetățeanul TV
