FMI își agită bisturiul, pensiile și veniturile din nou în pericol

pensiile și veniturile din nou în pericol
Foto: YouTube

Misiunea FMI de evaluare a economiei recomandă guvernanților scăderea cheltuielilor bugetare, mai exact stoparea creșterii pensiilor și a programului ”Prima Casă”. Pensiile și veniturile din nou în pericol.

Legea pensiilor poate deveni o ”povară pentru tineri”, presiunea inflaționistă se manifestă din nou, creşterea economică bazată pe consum a creat dezechilibre macoeconomice, perspectiva de dezvoltare economică este afectată de lipsa investițiilor. Acestea sunt, în mare, concluziile trase de misiunea FMI.

Guvernarea PSD ne-a întors cu un deceniu în timp. Pensiile și veniturile din nou în pericol

FMI spune că România are nevoie de ”moderație fiscală și înăsprirea politicilor monetare”. Concret, este important să se facă investiții publice și să se coreleze creșterile salariale cu productivitatea.

”În timp ce veniturile oamenilor au crescut rapid spre un nivel apropiat de cel al ţărilor avansate din Uniunea Europeană, creşterea economică bazată pe consum a creat dezechilibre macoeconomice. Presiunea inflaţionistă a revenit la suprafaţă, afectând în mod disproprţionat veniturile reale ale oamenilor săraci şi subminând competitivitatea”, susține Jaewoo Lee, şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional în România.

Reprezentanții FMI mai spun că deficitul fiscal şi cel de cont curent au crescut în timp ce atât investiţiile publice cât şi cele private au scăzut în ultimii ani iar asta afectează perspectivele de creştere.

”Deficitele au crescut foarte mult faţă de vecinii din regiune, ceea ce nu este normal într-o perioadă de bunăstare şi creştere economică. Este necesară o schimbare a politicilor guvernului pentru a reduce posibilitatea unui scenariu de recesiune. Un trend descendent îi va afecta mult mai sever pe cei cu venituri mici şi standardul lor de trai”, avertizează Jaewoo Lee.

Prima măsură recomandată de FMI este încadrarea deficitului bugetar în ținta de 2,75% din PIB în acest an, ceea ce implică ori o scădere a cheltuielilor de aproximativ 10 miliarde de lei, ori obținerea aceleiași sume din venituri suplimentare.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

*