Duminica Floriilor. Semnificația creștină, tradiții și superstiții

Astăzi creștinii ortodocși sărbătoresc Floriile, cea mai importantă sărbătoare care vestește Învierea Domnului, aducându-ne aminte de intrarea lui Iisus în Ierusalim. În această zi sunt sărbătoriți toți românii care poartă nume de flori.

Duminica Floriilor este una dintre cele 12 sărbători împărăteşti din cursul anului bisericesc. Prima menționare a Duminicii Floriilor datează din secolul al IV-lea, iar prima celebrare a avut loc la Ierusalim. De asemenea, Floriile deschid săptamâna cea mai importantă pentru pregătirile de Paşti, cunoscută sub numele de „Săptămâna Mare”, după cele 40 de zile de post. începând cu seara din Duminica Floriilor, în toate bisericile din țară, se săvârșesc slujbe speciale, numite denii. Aceste slujbe ne amintesc de momentele din viața Mântuitorului, de la intrarea Acestuia în Ierusalim, până la Învierea Sa din morți.

Tradiții în Duminica Floriilor

Cea mai cunoscută tradiție a zilei de Florii este aceea a ramurilor de salcie, pe care credincioșii le duc dimineața la biserică, unde vor fi sfințite de către preot. După terminarea slujbei fiecare participant va lua crenguțe de salcie acasă, pe care le va păstra într-un loc curat, de regulă lângă o icoană. Această salcie se consideră că are puteri nebănuite și în vreme de necaz sau boală va fi de ajutor celui care o folosește, potrivit traditii-superstitii.

O veche legendă ne spune că Maica Domnului, vrând să-și vadă Fiul ce tocmai fusese răstignit, nu a putut să-și continue drumul din cauză că o apă mare i s-a ivit în cale. S-a rugat de toate buruienile s-o treacă apa, însă doar salcia a fost cea care a ajutat-o. Astfel, Maica Domnului a binecuvântat salcia ca oamenii să o ducă la biserică, iar preoții să o slujească.

Pe de altă parte, ramurile de salcie amintesc de ramurile de finic și măslin cu care a fost întâmpinat Isus Hristos de mulțime, la intrarea în Ierusalim.

Obiceiurile din ziua de Florii au legătură în general cu bunul mers al vieții și al treburilor, iar la sate oamenii păstrează o serie dintre aceste obiceiuri menite să atragă binele și să asigure o bună continuitate a evenimentelor din viața acestora.

Astfel, în ziua de Florii, în unele regiuni, în toate casele se coc atâtea pâini de grâu câți membri are familia, dar pâinile variază ca formă și mărime conform vârstei celor din familie. Aceste pâini se împletesc din aluat de grâu cu grijă și se înfrumusețează cu figuri sau cruci tot din același aluat. Pâinile se vor da de pomană celor săraci pentru a fi feriți de probleme și necazuri.

Alt obicei specific zilei de Florii este acela ca fetele să fiarbă, la miezul nopții spre Florii, apă cu bucuioc și să se spele cu ea pe cap a doua zi pentru a avea păr frumos și strălucitor. Această apă o pun apoi la rădăcina unui păr înflorit.

În ziua de Florii unele gospodine scot hainele și veșmintele la aer în curte. Acestea se scutură de praf și, în plan simbolic, de rău și de urât.

Superstiții în Duminica Floriilor

Se spune astfel că așa cum va fi vremea de Florii, așa va fi și de Paște. De asemenea, dacă până la Florii cântă broaștele, atunci vara va fi frumoasă.

O altă superstiție ne avertizează să nu plantăm pomi în săptămâna dinaintea Floriilor, deoarece aceștia vor face numai flori, nu și fructe.

Se spune, de altfel, că nu e bine să te speli pe cap de Florii, deoarece vei albi și vei încărunți prematur.

Ziua de Florii este prilej de sărbătoare pentru cei cu nume de flori, deoarece își serbează onomastica. Se sărbătoresc astfel cei cu numele de Florin, Florina, derivate ale acestora, cât și cei numiți după denumirea vreunei flori, de exemplu: Violeta, Viorica, Brândușa.

sursa: traditii-superstitii.ro

Cetățeanul TV

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here