Deşi valoarea producţiei europene de cereale a scăzut cu 30% într-un singur an, iar fermierii protestează în jumătate din statele membre sub greutatea legislaţiei Green Deal şi a crizelor suprapuse, Comisia Europeană se preface că vine în sprijinul agriculturii, arată europarlamentarul Carmen Avram într-un comunicat de presă.
Ea susține că „cel mai recent exemplu de aşa-zisă soluţie e o derogare propusă de executivul european de la condiţionalitatea de mediu din Politica Agricolă Comună, prin care se cere ca 4% din terenul arabil să rămână nelucrat, în scopul păstrării biodiversităţii.
Acum Comisia Europeană vrea înlocuirea celor 4% de teren pârloagă la nivel de fermă, cu o suprafaţă mai mare, fie de 7% de cultură fixatoare de azot, pe care să nu fie aplicate pesticide, fie mai mult 7% de cultură secundară (alta decât leguminoasele pentru boabă) tot fără pesticide”.
„Producătorii români avertizează că, astfel, se vor dubla pierderile, cel puţin, deoarece, o parte dintre culturile vizate nu supravieţuiesc fără pesticide, iar altele au nevoie de foarte multă apă, vara, într-un sezon cu secete tot mai dese şi mai severe”, a atras atenţia europarlamentarul Carmen Avram.
Calculul acestor pierderi a fost făcut de mai multe organizaţii de fermieri din România: „Soluţia propusă aduce o pierdere de venit pe fermă mai mare cu cel puţin 50% faţă de pierderea de venit adusă de pârloagă. […] Înseamnă înlocuirea unor pierderi certe, cu pierderi şi mai mari. […] Credem că beneficiile pentru mediu […] sunt mult prea mici în comparaţie cu pierderile fermierilor, care sunt substanţiale, de cca 1200-6500 lei/ha (240-1300 euro/ha)”, se arată în comunicatul emis de Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare.
„Comisia pare să cârpească ceva ce se deşiră rapid”
Având în vedere calculele fermierilor români, Carmen Avram a solicitat Comisiei să regândească propunerea de regulament delegat în colaborare cu sectorul.
„În continuare, Comisia pare să cârpească ceva ce se deşiră rapid, pe măsură ce noua legislaţie verde e aplicată, iar alegerile se apropie. E greu de înţeles de ce, în această lume complet schimbată, încă nu e clar că, pentru fermieri, echitabil înseamnă pe de o parte că orice se decide să fie stabilit împreună cu ei, nu peste capul lor, şi că, oricât de absurd li s-ar părea unora, la ambiţii noi, e nevoie de bani noi”, a conchis eurodeputatul român.
Comisia Europeană a recunoscut că preţurile ridicate la energie şi ale factorilor de producţie rezultate din agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, costurile vieţii şi inflaţia, schimbarea fluxurilor comerciale internaţionale şi necesitatea de a sprijini Ucraina au creat presiuni asupra sectorului agricol european. De exemplu, dacă în 2022 valoarea producţiei de cereale în UE se ridica la 80,6 miliarde de euro, un an mai târziu, în 2023, aceasta a scăzut brusc la 58,8 miliarde de euro.
Dezbaterea „Capacitarea fermierilor şi a comunităţilor rurale – un dialog pentru o agricultură a UE sustenabilă şi remunerată echitabil” de miercuri, 7 februarie, din Plenul Parlamentului European, a avut loc în contextul protestelor fermierilor europeni care s-au extins în aproape jumătate din statele membre.
Cetățeanul TV
