Pasajul Piața Presei nu a fluidizat circulația. Cum arăta soluția lui Videanu, ignorată de Oprescu

Inaugurat cu fast în vara anului trecut de fostul primar general Sorin Oprescu, Pasajul Piața Presei nu și-a atins nici pe departe scopul, acela de a fluidiza circulația în zona de nord a Bucureștilor. În ciuda investiției uriașe, de aproape 14 milioane de euro, aglomerația nu a dispărut nici la suprafață, nici în subteran.

În orice moment al zilei, dar mai cu seamă la orele de vârf, traficul este pur și simplu sufocat în intersecția de la Piața Presei.

Nu numai la suprafață traficul este infernal, ci și la cele două ieșiri din pasaj, spre Bulevardul Kiseleff și Bulevardul Mărăști. Breteaua subterană cu două ramificații este ocupată la orele de vârf de coloane de mașini care pur și simplu stau, pentru că nu au unde se duce mai departe.

Pasajul Piaţa Presei, care are o lungime de aproximativ 800 de metri, o intrare şi două ieşiri, a fost deschis circulaţiei duminică, 19 iulie 2015, în urma finalizării lucrărilor de construcţie, care au costat 60,4 milioane de lei (aproape 14 milioane de euro). „Pasajul a fost inaugurat cu două luni întârziere, din cauza reţelelor subterane care au fost găsite în zonă. Sunt două ieşiri şi o intrare şi are o lungime de apoximativ 800 de metri. Pasajul fluidizează cu aproximativ 30% circulaţia. Se estimează că vor circula 2.000 de vehicule pe oră”, spunea la acea vreme Sorin Oprescu.

Pasajul Piața Presei este amplasat pe direcţia Nord-Sud, pe sensul de intrare în Capitală din Șoseaua București-Ploiești spre Șoseaua Kiseleff, pe două benzi de circulaţie, iar în subteran se desprinde o bandă separată, care face legătura cu Bulevardul Mărăşti.

Cum arăta soluția inițială pentru Pasajul Piața Presei

Gheorghe Udriște, fost director, timp de opt ani de zile (în mandatele lui Traian Băsescu și Adriean Videanu, al Direcției Generale Infrastructură și Servicii Publice din Primăria Capitalei, spune că soluția aleasă a fost greșită. „Ideea inițială viza construcția unui tunel cu două benzi pe sens dinspre Șoseaua Kiseleff spre Bulevardul Poligrafiei. Adițional, trebuia construit un pasaj pietonal subteran la Arcul de Triumf, după modelul Pasajului Universității. Nu știu de ce au modificat soluția. Ceea ce s-a făcut nu e ideea cea mai fericită”, a declarat Udriște pentru Cetateanul.net.

El a explicat că breteaua care duce spre Bulevardele Mărăști și Expoziției nu-și are, pur și simplu, rostul: „Mărăști are 1,5 benzi pe sens, pe mijloc fiind linia tramvaiului 41, bine delimitată și pe care, teoretic, nu pot circula mașinile. Cât privește Expoziției, acesta nu este terminat, pentru că nu a fost făcută străpungerea spre Piața Chibrit. Când construiești un pasaj, trebuie să iei în considerare și străzile unde deversezi traficul”.

Modul cum trebuia dispus Pasajul Piața Presei a fost total modificat, iar la Arcul de Triumf n-a mai fost construit niciun pasaj pietonal subteran, așa că și mașinile care ies din pasaj pe Șoseaua Kiseleff se aliniază în coloană. Anul trecut, la inaugurare, Sorin Oprescu spunea că, dacă va fi necesar, s-ar putea construi un pasaj pietonal subteran și la Muzeul Satului. Și acesta a fost dat uitării.

Cetățeanul TV

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.