Comisia Europeană a atras miercuri atenția că principalele motive pentru care România înregistrează cea mai mică rată de absorbție a fondurilor europene, (56%, cu 20% sub media înregistrată la nivelul UE) sunt „superbirocratizarea, hățișul birocratic în procedurile de accesare”, dar și “schimbarea regulilor jocului în timpul jocului”. Uitând că acestea sunt și principalele cauze pe care le reclamă și mulți dintre operatorii economici care au făcut demersuri pentru a accesa respectivele surse de finanțare, premierul Victor Ponta s-a lansat într-o nouă diversiune.
Şefa reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Filote, a precizat că țara noastră nu mai are decât acest an pentru a încerca să utilizeze cât mai mult din finanțările care au venit pe perioada 2007 – 2013
Uitând cu totul, din nou, de corupție, Victor Ponta a aruncat “pisica” numai pe … „numeroasele contestații depuse care blochează proiecte de sute de milioane de euro”, în contextul în care șefa reprezentanței CE în România, Angela Filote, a precizat că țara noastră nu mai are decât acest an pentru a încerca să utilizeze cât mai mult din finanțările care au venit pe perioada 2007 – 2013.
„La fonduri europene mi-am asumat că trimitem în această sesiune pachetul legislativ cu achizițiile. E o catastrofă națională ce se întâmplă cu achizițiile. Ani de zile stăm, C.N.S.C. (Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor- n.n.), Curte de Apel, se retrimite și ne ajunge cuțitul din 31 decembrie la os și noi tot suntem în contestări. Proiecte de sute de milioane de euro care de doi ani, de trei ani se plimbă între instanță, C.N.S.C. și autoritățile contractante”, a declarat Victor Ponta.
Legile lui Ponta au corupt absorbția fondurilor
Specialiști în domeniul achizițiilor publice, dar și reprezentanți ai patronatelor îl contrazic vehement pe premier. Ei susțin că nu contestațiile reprezintă principala frână în absorbția fondurilor europene, ci, dimpotrivă, măsurile luate de Guvernul actual în ultimii doi ani, care „au contribuit la superbirocratizare pieței achizițiilor publice, la intrarea și păstrarea în sistem a unor funcționari publici incompetenți sau corupți, la facilitarea atriburii cu dedicație către clientela politică a unor contracte publice, ori la încercarea de a bloca accesul anumitor operatori economici pe piață”.
Ei dau exemplu măsuri luate în ultimii doi ani de Guvernul Ponta care au afectat grav piața achizițiilor publice: legea nr. 193/2013 și OUG nr. 51/2014. Prima a crescut pragul pentru achizițiile publice fără licitație de la 15.000 de euro la 30.000 euro pentru produse sau servicii și la 100.000 euro pentru lucrări și a exclus regiile autonome și companiile de stat la care statul este acționar de pe lista autorităților contractante obligate să organizeze licitații pentru a contracta servicii sau lucrări. Practic, după apariția acelui act normativ, toate contractele pentru lucări având o valoare de sub 100.000 euro s-au putut acorda direct clientelei politice de către instituțiile publice manageriate politic (primării, consilii județene, ministere etc), fără a mai fi nevoie de organizarea unei licitații publice.
Cealaltă măsură, OUG nr. 51/2014 a introdus garanție financiară de “bună conduită”, cunoscută și drept suprataxa pentru contestarea licitațiilor, pe care trebuie să o plătească toate societățile care contestă licitiațiile publice și care este reținută integral în cazul în care contestația acestora este respinsă.
Directivele europene, încălcate
Practic, în loc să fluidizeze procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice, Guvernul Ponta nu a făcut decăt să protejeze autoritățile contractante, încălcând Directivele europene care nu vorbesc despre protejarea acestora în fața operatorilor economici. Pentru Executiv nu a contat faptul că Comisia Europeană consideră mai important să protejeze cheltuirea eficientă a banilor publici, inclusiv concurența pe piață și nu autoritatea contractantă de principiul liberului acces la justiție, a persoanei vătămate, principiu de bază într-un stat de drept. Astfel că respectivele reglementări au obligat operatorii economici care participă la proceduri de achiziție publică să constituie, pe lângă garanția de participare, și garanția de bună conduită pentru a putea contesta acte nelegale ale autorității contractante.
Raportul MCV îl contrazice pe primul ministru
Declarațiile premierului Victor Ponta sunt contrazise și de ultimul raport MCV. Documentul respectiv remarcă faptul că nu contestatorii sau contestațiile sunt vinovate pentru gradul scăzut de absorbție a fondurilor europene, ci lipsa de «apetit» a Guvernului pentru reglementări clare și corect aplicate.
„Utilizarea repetată a excepțiilor afectează transparența și deschiderea pieței achizițiilor publice și creează potențialul pentru corupție”, atrage atenția CE, făcând aluzie la documentațiile prost întocmite de autoritățile contractante (n.n. – în multe cazuri realizate de un competitor pentru cineva anume), la acceptarea unor competitori cu oferte copiate după devizele intocmite pentru documentatia de atribuire, precum și la alte nereguli.
Ca atare, soluția pentru absorbția fondurilor europene, dar și pentru reducerea numărului de contestații trebuie să fie un cât mai riguros și eficient control de legalitate al actelor autorităților contractante preocupate de cheltuirea eficientă a banilor publici, și nu impunerea de către Guvern a unor noi obstacole birocratice, ori decredibilizarea (chiar și voalată) a unor instituții esențiale pe piața achizițiilor publice.
Cetățeanul TV
