Victor Negrescu a demisionat. CITEȘTE ultimul interviu acordat în calitate de ministru, pentru Cetateanul.net

Ministrul Afacerilor Europene, Victor Negrescu a demisionat, deoarece este nemulțumit de faptul că nu primește susținere pentru pregătirea preluării președinției României a Consiliului Uniunii Europene.

Citiți în cele ce urmează ultimul interviu acordat de Victor Negrescu în calitate de ministru, pentru Cetateanul.net.

• În scurt timp, România va prelua Președinția Consiliului Uniunii Europene. Cu ce proiecte majore se prezintă țara noastră în această perioadă de șase luni?

Președinția Consiliului Uniunii Europene de către România este, fără îndoială, un moment important pentru viitorul parcurs al țării noastre în cadrul proiectului european.

Contextul în care vom deține președinția rotativă va fi unul complex, marcat de multiple provocări, astfel încât Președinția României la Consiliul Uniunii Europene va trebui să dea dovadă de viziune și de inovație, rămânând în același timp în limitele tradiției președințiilor europene. Am mai spus-o și cu alte ocazii, noi ne menținem obiectivele de a valorifica cele trei oportunități principale pe care rolul pe care ni-l vom asuma ni le oferă: demonstrarea angajamentului european, consolidarea capacității administrative și promovarea României. Programul de lucru al Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene va avea în prim-plan cetățeanul, eforturile noastre urmând să se concentreze cu precădere pe dosarele cu impact direct şi imediat asupra vieţii de zi cu zi a locuitorilor Uniunii Europene.

Concret, Președinția României la Consiliul Uniunii Europene va acționa în primul rând ca mediator imparțial și facilitator de consens, fiind responsabilă de avansarea lucrărilor instituției privind legislația europeană, de asigurarea continuităţii agendei Uniunii Europene, a unor procese legislative bine organizate şi a cooperării dintre statele membre.

Victor Negrescu a demisionat. Ce spune despre bugetul României

Vom gestiona pe parcursul mandatului negocierile privind noul cadru financiar multianual. România susține un buget echilibrat, care să ofere o finanțare adecvată domeniilor care aduc creștere și convergență, precum Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună și care să răspundă, de o manieră corespunzătoare, și provocărilor cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Viitorul Uniunii Europene reprezintă un alt subiect de interes major pentru noi. Cetățeanul trebuie să fie parte activă a întregului proces decizional european, iar definirea liniilor prioritare viitoare ale proiectului comunitar nu poate fi făcută decât prin implicarea locuitorilor săi și prin racordarea politicilor publice la așteptările acestora. Probabil că știți faptul că am organizat, împreună cu Institutul European din România, consultări cetățenești la București, Arad, Constanța, Panciu, Fălticeni, Craiova, Negrești-Oaș, Târgoviște, Alba Iulia, Bacău și Bârlad, în perspectiva Summitului de la Sibiu din 9 mai 2019, care ar urma să se concentreze pe pregătirea agendei strategice a liderilor europeni pentru perioada 2019-2024. Dezbaterile interactive cu cetățenii din toată țara au evidențiat percepția unui bilanț pozitiv al aderării României, precum și sprijinul acestora pentru consolidarea proiectului european, pe baza unor valori comune precum coeziunea, libertatea, solidaritatea și tratamentul egal al statelor membre și al cetățenilor.

Bineînțeles, nu putem ignora nici Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, o inițiativă de succes a României în plan european, mai ales că am preluat deja, la 1 noiembrie 2018, Președinția acestei macro-strategii. Obiectivul major pe care România și-l propune pe durata exercitării mandatului îl reprezintă relansarea acestui mecanism de cooperare, o inițiativă de succes a țării noastre la nivel european. Președinția României la Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării va reprezenta totodată o șansă pentru promovarea valorii adăugate a strategiilor macroregionale, având în vedere că patru state membre ale Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, Bulgaria, Austria, România și Croația, au exercitat sau vor exercita, până în 2020, și Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. În acest sens, lucrăm deja activ, împreună cu reprezentanții Comisiei Europene și cu cei ai statelor riverane, pentru a crea premisele unei platforme de cooperare consolidate, care să contribuie la realizarea coeziunii economice, sociale şi teritoriale a statelor din regiune. România își propune să promoveze patru tematici prioritare și direcții de acțiune pe durata mandatului: îmbunătățirea conectivității și mobilității în regiunea Dunării prin promovarea transporturilor, turismului, digitalizării și a contactelor între oameni; revigorarea Strategiei Europene pentru Regiunea Dunării prin crearea de sinergii între toți actorii implicați și Comisia Europeană, precum şi a operaţionalizării Secretariatului Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării; schimburi de experiență pe ariile prioritare ale macro-strategiei, respectiv dezvoltarea transnațională a clusterelor prin schimbul de bune practici între entitățile participante la Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării.

CITEȘTE și Top 5 români în Parlamentul European. Negrescu, Mureşan, Marinescu, Macovei şi Nicolai au pus cel mai mult osul la treabă la Bruxelles şi Strasbourg

Parcursul european al Republicii Moldova reprezintă, de asemenea, o temă de interes a Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. Pe durata mandatului său, România va promova o Uniune Europeană capabilă să proiecteze mai multă stabilitate, democrație și prosperitate în vecinătatea sa, în contextul momentului de bilanț al Parteneriatului Estic, la zece ani de la momentul lansării acestui cadru de cooperare.

Susținem ferm o Uniune coezivă, bazată pe valorile ei fundamentale și pe adoptarea unei abordări orientate spre cetățean. Din această perspectivă, în vederea realizării obiectivului de aprofundare a Pieței Interne, Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene va urmări asigurarea unei funcţionalităţi depline, corecte şi eficiente a acesteia, inclusiv din perspectiva celor patru libertăţi fundamentale (libera circulaţie a bunurilor, persoanelor, serviciilor şi capitalului).

Victor Negrescu a demisionat. Nu va mai participa la Președinția românească a Consiliului UE

Vom depune eforturi în vederea înregistrării de progrese sau a finalizării, acolo unde este posibil, a iniţiativelor legislative capabile să răspundă în mod punctual nevoilor cetățenilor, un exemplu în acest sens fiind pachetul «Noul acord pentru consumatori». În acelaşi timp, avansarea demersurilor pentru definitivarea unei Pieţe Digitale Unice veritabile constituie o prioritate majoră şi deplin justificată de evoluţiile în plan economic, social şi securitar. Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene va continua demersurile mandatelor anterioare și va acorda o atenţie deosebită dezvoltării şi implementării măsurilor orientate înspre dezvoltarea competențelor digitale și îmbunătățirea alfabetizării digitale, inclusiv printr-o prioritizare pe termen lung la nivel european și o abordare coerentă a politicilor digitale în noul cadru financiar multianual, în vederea reducerii decalajelor digitale și creșterii incluziunii socio-economice la nivel național și european.

În final, țin să menționez că Președinția României la Consiliul Uniunii Europene este un efort colectiv, în care sunt implicate toate instituțiile administrației publice centrale, iar acest moment poate permite României să își consolideze atât profilul de stat membru al Uniunii Europene, cât și acela de generator de soluții în plan european. În ultimele luni fiecare instituție guvernamentală a discutat cu partenerii europeni temele pe care România intenționează să le promoveze pe perioada mandatului.

• Au fost voci care au susținut că România nu este pregătită să preia Președinția Consiliului Uniunii Europene. Cum comentați această opinie?

Eu am făcut apel la consens încă de la preluarea portofoliului de ministru și țin să subliniez încă o dată faptul că nu trebuie să politizăm sub nicio formă Președinția României la Consiliul Uniunii Europene sau domeniul afacerilor europene. De altfel, declarațiile pe care le-ați amintit făceau referire tocmai la contextul politic intern. Realitatea este că țara noastră este pregătită pentru a exercita Președinția Consiliului Uniunii Europene, iar acest lucru este demonstrat de progresele înregistrate în procesul de pregătire a preluării mandatului, confirmate și prin mesajele transmise public de către reprezentanții instituțiilor europene care au vizitat recent țara noastră. Îmi face plăcere să-i amintesc pe  șeful de protocol al Secretariatului General al Consiliului, Dominique-Georges Marro, care a efectuat o vizită la Sibiu în perioada 12-13 septembrie 2018, respectiv pe secretarul general al Comisiei Europene, Martin Selmayr, și pe șeful de cabinet al Președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, Clara Martinez Alberola, care au efectuat o vizită la București în perioada 11-12 octombrie 2018.

Țin să menționez că pentru elaborarea programului de lucru al viitoarei Președinții am coordonat un amplu proces de consultări publice interne, pe care le-am considerat absolut necesare în vederea angajării publicului în acest proiect. Acest proces a fost unul extrem de transparent, prin care am oferit tuturor celor interesați oportunitatea de a se pronunța asupra tematicilor pe care le consideră cele mai importante. După ce am consultat ministerele și instituțiile publice, dar și reprezentanții României din Comitetul Economic și Social European, Comitetul European al Regiunilor și Parlamentul European, toate tematicile rezultate au fost supuse dezbaterii în  cadrul Forumul „EU-RO 2019“, la ale cărui lucrări au participat sute de parteneri sociali și asociativi. De asemenea, am organizat zeci de dezbateri în toată țara cu mii de participanți, implicându-i totodată în mod direct pe toți cei interesați prin intermediul sistemelor de consultare electronică pe care le-am implementat. A rezultat un document consistent, Tematicile de interes ale Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, care a beneficiat – pentru că tot vorbeam despre consens – de sprijinul unanim al reprezentanților partidelor politice din comisiile de resort ale Parlamentului României, încă din luna mai a acestui an.

Pe baza acestuia, am elaborat deja prima formă a viitorului program de lucru. Structura acestuia este definită pe patru piloni, despre care v-am mai dat detalii și anterior: (a) asigurarea unei dezvoltări durabile și echitabile pentru toate statele membre, prin intermediul unui nivel sporit de convergență, coeziune, inovare, digitalizare, competitivitate și conectivitate; (b) menținerea unei Europe sigure; (c) consolidarea rolului global al UE și (d) promovarea setului de valori comune ale Europei, cu accent pe coeziunea economică, socială și teritorială, ca fundament al dezvoltării proiectului european.

De altfel, noi am intrat încă de la 1 iulie 2018, odată cu startul Președinției Austriei, în logica de «președinție din umbră», un exercițiu foarte util pentru a ne pregăti să preluăm responsabilitățile care ne vor reveni. Avem un dialog direct, structurat, cu toate instituțiile europene și nu am remarcat, la acest nivel, motive de îngrijorare în privința mandatului nostru.

Victor Negrescu a demisionat. Ce spune despre Brexit

• În timpul Președinției României a Consiliului Uniunii Europene se va produce un eveniment cu un impact major asupra a sute de mii de români, și aici mă refer la Brexit. Cum va acționa România pentru a-și proceda cetățenii care muncesc cinstit sau studiază în Regatul Unit?

Trebuie să vă spun că noi am tratat cu maximă seriozitate acest subiect încă din momentul începerii procesului de retragere a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană. Mandatul general al României în negocieri este subsumat celor trei obiective principale ale țării noastre în cadrul acestui proces, și anume: protejarea intereselor cetățenilor români, salvgardarea prevederilor bugetare europene aferente politicii de coeziune și politicii agricole comune corespunzătoare cadrului financiar multianual 2014-2020, precum și consolidarea cooperării între Marea Britanie și Uniunea Europeană post-Brexit în domeniul securității și al relațiilor externe. România a acționat, pe tot parcursul negocierilor privind Brexit, cu deplină responsabilitate față de obligațiile care decurg din statutul de stat membru al Uniunii și în spiritul loialității față de celelalte 26 de state membre.

Pentru a evalua și răspunde implicațiilor profunde pe care le presupune retragerea Marii Britanii atât pentru Uniunea Europeană, cât și pentru România ca stat membru, Ministerul Afacerilor Externe, prin structura pe care o coordonez și în cooperare cu ministerele de linie, a elaborat încă din august 2017 documentul Axe Strategice de Acțiune a Guvernului României în Contextul Procesului de Retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană. Documentul urmărește să asigure, în baza mandatului general de negociere, precum și a celor sectoriale, un cadru de referință care să permită abordarea coordonată, la nivel guvernamental, a aspectelor complexe generate de procesul Brexit. În aceeași logică, a fost redactat și aprobat și un document similar referitor la implicațiile scenariului  no-deal.

Bineînțeles, apărarea drepturilor cetățenilor români din Marea Britanie este obiectivul major al României, iar pe tot parcursul procesului Brexit am fost pregătiți să informăm și să sprijinim cetățenii și companiile în raport cu autoritățile britanice și cu evoluțiile inerente unui proces de negociere dinamic și impredictibil. De altfel, noi am și implementat o amplă campanie de informare, inclusiv în mediul online, referitoare la implicațiile procesului Brexit asupra românilor din Marea Britanie, dar am organizat în același timp numeroase consultări cu experții, discuții care discuțiile care au generat multe idei și observații consistente, care completează într-un mod eficient abordarea instituțională.

Din perspectiva intereselor României, rezultatele obținute în etapa preliminară a negocierilor reflectă aproape în integralitate obiectivele urmărite. Astfel, cetățenii români și membrii de familie ai acestora vor continua să beneficieze, conform celor agreate până în prezent, de drepturile conferite de legislația europeană în baza obținerii noului statut (settled status). În ceea ce privește decontul financiar, Regatul Unit va onora toate obligațiile financiare pentru Cadrul Financiar Multianual 2014-2020 asumate în calitate de stat membru. De asemenea, cetățenii Uniunii Europene care ajung în Marea Britanie post-Brexit, în perioada de tranziție, vor beneficia de aceleași drepturi ca cei care s-au stabilit în Regatul Unit înainte de data retragerii. Totul depinde însă de existența unui acord final.

Am intrat în etapa finală a negocierilor privind Brexit, circa 90% din textul acordului de retragere fiind deja agreat. Cred că acest proces se îndreaptă în direcția corectă și este important ca ultimii pași să fie parcurși, în același spirit constructiv, în vederea agreării acordului în totalitatea sa. O retragere ordonată și predictibilă a Regatului Unit poate garanta respectarea drepturilor cetățenilor europeni post-Brexit, inclusiv a românilor care locuiesc, muncesc sau studiază în Marea Britanie.

• Cum va rămâne cu taxele de studii pentru studenți, după Brexit? Vor rămâne la același nivel ca acum, plafonat la 9.250 de lire pe an pentru studenții din UE, sau vor interveni schimbări?

Sunt convins că învăţământul britanic nu va renunța la studenţii europeni și implicit la cei români. Este totuși vorba despre circa 135.000 de studenți din Uniunea Europeană și aproximativ 10.000 de tineri români, la nivelul studiilor de licență, master și doctorat.

Nu uitați că vorbim de reciprocitate și că există și britanici care studiază în state membre ale Uniunii Europene. De altfel, vedem apelul universităților britanice în favoarea menținerii taxelor plătite de studenții din Uniunea Europeană la nivelul celor percepute cetățenilor britanici, dar și declarații ale unor oficiali britanici care au confirmat că se caută soluții în acest sens.

Victor Negrescu a demisionat. Ce a negociat la Londra

• Ați luat sau intenționați să luați legătura cu primarul Londrei, Sadiq Khan, un opozant fervent al Brexit-ului, pentru a vedea cum pot fi protejați conaționalii noștri din metropolă?

Am fost la Londra anul trecut și am avut o serie de întrevederi cu reprezentanţii comunităţii româneşti şi cu liderii administraţiei publice locale din Brent-Londra, în cadrul amplei campanii despre care vă vorbeam anterior, „România în contextul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană“. Cetăţenii români din Marea Britanie reprezintă o comunitate foarte importantă, a treia ca mărime din rândul statelor membre ale Uniunii Europene, după cea poloneză şi cea irlandeză, fiind în general bine integrată în societatea britanică și contribuind la bunăstarea acesteia.

Intenționăm să demarăm noi acțiuni în viitorul apropiat, iar românii care locuiesc, lucrează sau studiază astăzi în Marea Britanie trebuie să știe că statul român depune toate eforturile pentru ca drepturile și interesele lor să fie menținute și protejate.

• Ce alte discuții referitoare la Brexit și la implicațiile sale asupra cetățenilor români ați avut în ultima perioadă?

Chiar la începutul lunii octombrie a avut loc o vizită oficială la București a negociatorului-șef al Uniunii Europene, Michel Barnier, în cadrul căreia discuțiile purtate s-au axat, în principal, asupra procesului de derulare a negocierilor privind retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, precum și pe aspecte concrete ale cooperării dintre autoritățile române și structura condusă de Michel Barnier, în perspectiva asumării de către ţara noastră a Președinției Consiliului Uniunii Europene. Vom rămâne în contact permanent cu echipa de negociatori a Comisiei Europene, pentru a ne asigura că toate categoriile de cetățeni îşi vor putea exercita drepturile în deplină concordanță cu dispozițiile cuprinse în acordul de retragere.

De asemenea, pe lângă discuțiile formale și informale pe care le port frecvent cu oficialii europeni și omologii din statele membre, cu ocazia participărilor la Consiliul Afaceri Generale Art. 50, la Bruxelles și Luxemburg, am avut și întrevederi, la București, cu David Davis, cel care a deținut până de curând portofoliul de ministru pentru Brexit al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, respectiv cu lordul Martin John Callanan, ministru de stat în Departamentul pentru ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană. Vă asigur că România își va folosi în continuare toate resursele pentru a gestiona acest proces la nivelul aşteptărilor cetăţenilor şi în deplin acord cu obiectivele sale în context european.

Acum, Victor Negrescu a demisionat.