Şi Constanţa, şi Malaga sunt oraşe turistice europene situate la malul mării. Se aseamănă şi nu prea. Deosebirile sunt mult mai mari decât faptul că unul dintre ele este situat la Marea Neagră şi celălalt, la Marea Mediterană. Europeanul.org vă propune o analiză comparativă, realizată la faţa locului, a sistemelor de transport din cele două oraşe, prin perspectiva turiştilor. Asta pentru că sistemul de transport public este prima interfaţă cu turiştii a unui oraş situat pe litoral.
Atât Constanţa cât şi Malaga au aeroport, gară, autogară, autobuze şi trenuri. În plus, Malaga are metrou, dar nu voi lua în calcul acest aspect, dat fiind faptul că, cinstit vorbind, Constanţa nu ar avea nevoie de transport subteran.
Aeroportul din Malaga şi Aeroportul Kogălniceanu
Însă contează extrem de mult cât de prietenos cu turiştii, dar şi cu localnicii, este transportul de suprafaţă, la Constanţa şi la Malaga. Prima interfaţă a turiştilor cu Malaga este aeroportul şi modul în care se ajunge de aici până în centrul oraşului. Există atât o linie de tren spre oraş, cât şi una de autobuz. Aceasta din urmă are o frecvenţă de jumătate de oră, biletul costă trei euro, iar călătoria durează undeva pe la jumătate de oră.
Constanţa are Aeroportul Mihail Kogălniceanu, situat la peste 40 km de oraş. Spre aeroport circulă, la interval de jumătate de oră, autobuze, care pleacă din Autogara Sud (lângă Gara Constanţa). Călătoria de la Constanţa la Mihail Kogălniceanu durează între 15 şi 50 de minute, depinde câte opriri intermediare are, iar autocarele sunt dotate cu aer condiţionat.
Cel mai ieftin bilet costă cinci lei (puţin peste un euro), dar dacă vreţi să ajungeţi la aeroport într-un timp decent va trebui să scoateţi din buzunar peste zece lei, adică aproape ca la Malaga.
Autogara – de la automate de vânzare a biletelor, la ţigănia din Constanţa
Ceea ce face diferenţa fundamentală în ceea ce priveşte prima impresie a turiştilor este însă autogara. Şi la Constanţa, şi la Malaga autogara este situată imediat lângă gară, însă asemănările se opresc aici. În timp ce la Malaga autogara are un aspect civilizat, este
dotată cu afişaj electroni al plecărilor şi sosirilor, cu automate de vânzare a biletelor şi alte facilităţi, la Constanţa este întâmpinat de o ţigănie în cel mai pur sens al cuvântului.
În loc de afişaj electronic strigă şoferii din toţi bojocii la ce oră pleacă şi spre ce localitate, în încercarea de a face rost de cât mai mulţi muşterii, aşa încât gradul de ocupare al vehiculului se se apropie, dacă se poate, de 100%. Peroanele şi platformele de garare sunt pline de gunoaie aruncate de călători şi şoferi deopotrivă, iar de la buticurile din zonă răsună maneaua.
Gara din Malaga, un mare mall
Aşa cum spuneam autogările din Malaga şi Constanţa sunt amplasate imediat lângă gările din cele două oraşe de la malul mării. Gara din Malaga este un imens mall, unde găseşti atât cafenele şi restaurante cât şi magazine de îmbrăcăminte, ea fiind concesionată unui operator privat care s-a ocupat de închirierea spaţiilor.
La Constanţa, spaţiile comerciale din gara renovată recent stau mai mult neocupate, din lipsă de muşterii. Poate că ideea cu concesiunea ar fi de luat în calcul de oficialii CFR SA, compania care gestionează infrastructura feroviară din România.
În plus, chiar dacă gara a fost renovată, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre peroane, care sunt aceleaşi din anii 70 şi între timp au fost năpădite de bălării, unele dintre ele cu o înălţime impresionantă. Welcome to the jungle! Că nu au fost bani disponibili pentru modernizarea peroanelor este de înţeles, însă se puteau găsi câţiva angajaţi de la căile ferate care să nimicească bălăriile.
Tabele electronice în staţiile de autobuz ale spaniolilor
Urmează apoi transportul propriu-zis prin cele două oraşe. Cu excepţia metroului din Malaga – care, aşa cum spus mai devreme, nu s-ar justifica la Constanţa – transportul public din cele două oraşe este asigurat în exclusivitate de autobuze.
Diferenţele sar în ochi încă din staţii. La Constanţa, staţiile RATC sunt pur şi simplu nişte locuri pe trotuare marcate cu o tablă pe care sunt inscripţionate traseele. La Malaga, în
staţii există tabele electronice în fiecare staţie, prin care călătorii sunt informaţi în câte minute vine următorul autobuz. Pe aceleaşi tabele, sunt afişate periodic şi informaţii despre starea vremii în ziua respectivă şi în ziua următoare. Dacă vrei să ştii starea vremii la Constanţa, poţi pur şi simplu să te uiţi pe cer sau să accesezi aplicaţia de pe smartphone…
Cu şi fără aer condiţionat
Apoi, diferenţe semnificative între sistemele de transport public din cele două oraşe sunt şi în ceea ce priveşte autobuzele propriu-zise. La Constanţa, regia de transport public RATC, aflată în coordonarea Primăriei, se foloseşte de autobuze MAZ, cumpărate din Belarus de fostul primar Radu Mazăre, care nu sunt dotate cu aer condiţionat.
La Malaga, autobuzele sunt în majoritatea lor italiene, produse de Iveco, şi toate sunt 
dotate cu aer condiţionat. În plus, autobuzele care asigură transportul pe traseele mai aglomerate din Malaga sunt cu burduf, fapt care asigură o mai mare capacitate. Toată lumea se urcă pe la prima uşă şi validează cardul de transport sau, dacă nu are unul, îşi poate cumpăra bilet direct de la şofer. În felul acesta, nu există călători frauduloşi.
La Constanţa, nici vorbă de carduri contactless, biletele fiind clasice, de hârtie, iar la urcare lumea se buluceşte pe toate cele trei uşi ale autobuzului. Călătoriile frauduloase mai sunt depistate şi sancţionate, din când în când, de câte un controlor.
La Constanţa, preţul unui bilet este de 1,5 lei, iar la Malaga de 1,3 euro. Mai scump la spanioli, însă trebuie să ţinem cont şi de venitul mediu, de doar 400 de euro la Constanţa şi de peste 1.200 de euro la Malaga. Şi, în plus, un transport de calitate nu este niciodată ieftin.
Cetățeanul TV
