Stare de urgență. Cum se pot bloca executarea silită și plata ratelor

După ce președintele Iohannis a decretat stare de urgență, executările silite, palata ratelor și popririle pe salarii sau pe pensii pot fi blocate, reduse sau suspendate! Avocatul Adrian Cuculis arată care sunt metodele corecte.

Mulți români care au rate la bancă se gândesc pe bună dreptate la ce vor face dacă vor ajunge în imposibilitatea de a-și mai plăti ratele la bancă după ce s-a decretat stare de urgență. Vor fi sau nu păsuiți de bănci? Vor fi sau nu executați silit? Sunt întrebări la care încercăm să răspundem în continuare.

Poprirea pe venituri se poate ridica

Având în vedere elementele juridice descrise mai jos, avocatul Adrian Cuculis răspunde întrebărilor:

1) Dacă sunt în executare silită se poate ridica poprirea?

Adrian Cuculis: „Răspunsul este DA, însă doar în anumite situații. Practic, având în vedere că starea de urgență implementează anumite reguli care poate că se vor aplica ex lege (prin efectul legii – n.r.), adică prin Decretul Prezidențial să se stabilească deja stoparea popririlor, chiar dacă în acest decret nu s-ar stabili că popririle se suspendă/ridică, cel care este într-o asemenea situație are posibilitatea să adreseze instanței de judecată o cerere prin care să arate practic că raportat la situația generată de virusul COVID 19 și raportat la veniturile generate, poprirea impusă de 1/2 sau 1/3 este mult prea oneroasă pentru a o putea susține și atunci poate solicita de fapt schimbarea cuantumului popririi. Există și posibilitatea prin care executarea silită să fie chiar anihilată definitiv prin contestația la executarea silită care se poate face oricând”.

Ratele bancare și executările silite pot fi suspendate sau blocate în stare de urgență

2) Dacă sunt în executare silită și se apropie termenul de vânzare al casei mele, pot bloca executarea?

Adrian Cuculis: „În această situație, singura variantă pe care o aveți este fie să vă prevalați de decretul de urgență – asta doar dacă actul prevede SUSPENDAREA TUTUTOR TERMENELOR DE EXECUTARE SILITĂ, ori în alt context singura situație în care puteți bloca vânzarea la licitație publică este din nou contestația la executare silită”.

3) Dacă sunt cu creditul la zi în desfășurarea ratelor și nu mai pot plăti fiindcă locul unde lucrez nu mai are activitate, pot să suspend plata ratelor?

Adrian Cuculis: „În această situație deja intrăm pe tărâmul cazului fortuit și a forței majore. Astfel, toate contractele conțin o asemenea clauză și chiar dacă nu ar conține, tot s-ar aplica ex lege. Prin urmare, aveți obligația să NOTIFICAȚI instituția bancară și să-i aduceți la cunoștiință cazul fortuit identificat cu exemplificarea efectivă a motivelor ce vor duce la suspendarea plății ratelor pe care le înregistrați față de instituția banca, IFN, sau CAR și chiar și față de recuperatorii de creanțe.

Dacă banca, ifn-ul sau altă instituție bancară sau nebancară NU va da curs acestei notificări, catalogarea cazului ca fiind de forță majoră sau caz fortuit va reveni tot instanței de judecată. În contextul actual CEC Bank a suspendat deja pentru o întreagă lună, plata ratelor la creditele populației, măsură pe care o încurajăm a fi luată de către toate băncile și IFN-urile”.

4) Dacă sunt în autoizolare și nu mai pot munci, pot suspenda plata ratelor?

Adrian Cuculis: „Autoizolarea sau carantina NU vă scutește de la plata ratelor, ci mai degrabă vă permite să beneficiați de un concediu medical pe care angajatorul are obligația să vi-l dea”.

Fundamentare juridică

Trebuie să explicăm cu ce se confrunta România, atât înainte de declararea stării de urgență, reglementată de Constituție și de OUG 1/1999, dar și după decretarea de către președinte a stării de urgență.

Plata ratelor la banca poate fi suspendată numai în anumite condiții. Forța majoră, cazul fortuit și impreviziunea sunt asemănătoare dar în același timp și diferite și toate trei duc la stoparea ratelor, stoparea executărilor silite și blocarea oricăror efecte cu titlu de obligație a contractelor de credit, explică avocatul Adrian Cuculis.

Astfel, pentru a înțelege mai bine care dintre cele trei situații se aplică, trebuie explicat ce înseamnă fiecare situație în parte.

Potrivit Codului civil, forţa majoră este orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil şi inevitabil.

„Practic forță majoră ar însemna în acest caz un cataclism, deci opinăm că NU suntem în preajma forței majore”, spune specialistul.

Tot potrivit Codului civil, cazul fortuit este un eveniment care nu poate fi prevăzut şi nici împiedicat de către cel care ar fi fost chemat să răspundă dacă evenimentul nu s-ar fi produs. Pandemia de coronavirus reprezintă un caz fortuit.

În cazul impreviziunii, „Părţile sunt ţinute să îşi execute obligaţiile, chiar dacă executarea lor a devenit mai oneroasă, fie datorită creşterii costurilor executării propriei obligaţii, fie datorită scăderii valorii contraprestaţiei”.

Într-o astfel de situație, instanţa poate să dispună: adaptarea contractului, pentru a distribui în mod echitabil între părţi pierderile şi beneficiile ce rezultă din schimbarea împrejurărilor; încetarea contractului, la momentul şi în condiţiile pe care le stabileşte.

Președintele Klaus Iohannis a decretat stare de urgență, care înseamnă de fapt implementarea dispozițiilor OUG 1/1999 care prevăd: „Starea de asediu şi starea de urgenţă privesc situaţii de criză ce impun măsuri excepţionale care se instituie în cazuri determinate de apariţia unor pericole grave la adresa apărării ţării şi securităţii naţionale, a democraţiei constituţionale ori pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor unor dezastre”.

Ce se întâmplă în Justiție după decretarea stării de urgență

Potrivit Decretului 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, „Prescripțiile și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență instituite potrivit prezentului decret, dispozițiile art. 2532 pct. 9 teza a II-a din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil sau alte dispoziții legale contrare nefiind aplicabile”.

Acest lucru înseamnă că niciun termen din procedură nu se va mai scurge decât după ce se termină starea de urgență, explică Adrian Cuculis.

Potrivit aceluiași decret, pe durata stării de urgență, activitatea de judecată continuă în cauzele de urgență deosebită.

„Lista acestor cauze se stabilește de colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru cauzele de competența acesteia și, respectiv, de colegiile de conducere ale curților de apel pentru cauzele de competența lor și pentru cauzele de competența instanțelor care funcționează în circumscripția lor teritorială, putând fi, după împrejurări, actualizată. Consiliul Superior al Magistraturii dă îndrumări, în vederea asigurării unei practici unitare, colegiilor de conducere ale instanțelor menționate cu privire la modul de stabilire a cauzelor care se judecă pe durata stării de urgență”, mai arată specialistul.

Practic, urgențele înseamnă că vor fi stabilite de către colegiile de conducere ale instanțelor și vor fi făcute publice.