Dincolo de vârsta venerabilă pe care o au multe dintre mijloacele de transport ale RATB – autobuze, dar mai ales troleibuze şi tramvaie – nici pentru acestea nu se asigură piese de schimb. Aşa se face că, din totalul de 1.780 de mijloace de transport, 633 sunt ţinute în autobaze şi depouri, din cauza faptului că Primăria Capitalei nu asigură minimul necesar de finanţare pentru cumpărarea de pise de schimb. Liderii Sindicatului Transportatorilor Bucureşti au dezvăluit joi că sunt situaţii în care zeci de autobuze ale RATB sunt trase pe dreapta pentru că, pur şi simplu, s-a spart un geam şi nu sunt bani pentru înlocuirea lui.
Din parcul de 1.000 de autobuze Mercedes de care dispune RATB, sunt în circulaţie doar 676, restul de 324 fiind imobilizate, din cauza unor defecte tehnice, cum ar fi: lipsa acumulatorilor, a geamurilor laterale, a uleiului de motor, a filtrelor, a anevlopelor uzate, a discurilor de frână cu uzură de peste 75% şi lista ar putea continua.
La tramvaie, din parcul total de 483 de bucăţi de care dispune RATB, pe şinele din Bucureşti circulă doar 279, restul de 204 staţionând în depouri, din lipsă de piese. Şi la troleibuze, parcul total al RATB este de 297 de vehicule, din care sunt în circulaţia numai 192, restul de 105 fiind trase pe dreapta, din aceleaşi motive.
Şoferii RATB cumpără piese din banii lor
Preşedintele Sindicatului Transportatorilor Bucureşti (STB), Mircea Ionescu, a dezvăluit faptul că 40% din elementele de siguranţă a circulaţiei sunt cumpărate de şoferi, pe banii lor. Este vorba de piese din cele mai diverse, de la bucşe şi discuri de frână şi până la becuri. „Peste 100 de autobuze stau degeaba de şase luni de zile, pentru lipsa unor geamuri”, a spus Ionescu.
Şi uite aşa, pentru că nu sunt bani pentru nişte uzuale piese de schimb, sute de mijloace de transport stau în garaje şi depouri, iar călătorii aşteaptă mult şi bine în staţii.
„RATB se află pe marginea prăpastiei”, a avertizat prim-vicepreşedintele STB, Vasile Pietrariu. El a semnalat şi faptul că în ultimii cinci ani de zile RATB a avut nu mai puţin de patru directori generali, iar actualul este interimar încă din luna iunie a anului trecut. Tot în ultimii cinci ani, consilierii generali de la Capitală au aprobat bugetul RATB o singură dată, în 2013.
Din această cauză şi pentru că an de an se alocă tot mai puţini bani pentru funcţionarea transportului public de suprafaţă din Bucureşti, RATB nu şi-a putut finaliza programul de achiziţii decât în proporţie de 52 până la maximum 68%.
Şi, în afara mijloacelor de transport trase pe dreapta de luni bune, altele trebuie retrase din circulaţie în timpul zilei, din cauza unor defecte ce sunt constatate în vreme ce se află pe traseu. Nu sunt deloc puţine. La nivelul zilei de joi, în această situaţie s-au aflat 119 autobuze, 13 troleibuze şi 15 tramvaie.
Stare deplorabilă a şinelor de tramvai
Cu toate că s-au mai făcut ceva investiţii în modernizarea căii de rulare a tramvaielor, pe porţiunile unde nu au fost făcute lucrări tramvaiele au pur şi simplu tangaj, ca vapoarele. Asta din cauza faptului că la nivelul şinelor din Bucureşti utilizate de RATB au apărut peste 800 de rupturi, unele dintre ele determinând o coborâre a tramvaiului, în dreptul lor, de până la 10 cm.
Vasile Pietrariu a dat ca exemple de zone cu multe rupturi ale liniei Bulevardul Basarabia, Şoseaua Pantelimon şi Bulevardul Mărăşeşti. Nici macazurile nu se simt prea bine. Din totalul de 146 de macazuri automate, funcţionează doar 32, tot din lipsa pieselor de schimb.
Şi, pentru că tot a venit vorba de tramvaie, în cazul acestora uzura este cea mai accentuată, de 82,97%. Başca faptul că nu sunt puţine tramvaiele care au o vechime de peste 40 de ani.
La Uzina de reparaţii a RATB s-ar putea produce 10 tramvaie pe an. În cinci ani au fost fabricate 13
Uzina de Reparaţii Atelierele Centrale (URAC) a RATB s-ar putea fabrica anual peste zece tramvaie moderne, costul unei unităţi situându-se undeva pe la un milion de euro.
Cu toate acestea, în anul 2013, din cauza banilor puţini de care dispune RATB, s-a fabricat un singur tramvai Bucure LF, cu podea parţial coborâtă, iar anul trecut au ieşit pe poarta URAC doar două tramvaie. În total, în cinci ani de zile, în perioada 2009-2014 la URAC au fost fabricate numai 13 tramvaie Bucur LF.
În 2012, URAC intrase într-o colaborare cu Astra Vagoane Călători Arad şi aici a şi fost produs un prototip de tramvai modern Imperio Eco (vezi foto). Ulterior, din motive ştiute numai de primarul general Sorin Oprescu, s-a renunţat la această colaborare.
Sindicaliştii au făcut referire la o falimentare deliberată a RATB de către Primărie şi unii consilieri generali, care ar avea interesul ca apoi să preia în regim privat transportul bucureştean, mai ales cel cu autobuzele. „În mod premeditat, autorităţile vor să ajungă cu această regie la faliment”, a spus Pietrariu.
Citeşte şi Avarie pe linia tramvaiului 1. Bucureştenii au aşteptat în staţii mai mult de 20 de minute
Cetățeanul TV
