Sesiune extraordinară la Parlament, pentru Codul Penal și pensiile speciale ale aleșilor locali

OUG 114/2018 este o măsură foarte bună Cresc alocațiile pentru copii Moţiunea de cenzură a fost respinsă propunerile PNL lovitură coaliţiei PSD-ALDE

Parlamentul intră azi în sesiune extraordinară, pentru adoptarea contestatelor modificări la Codul Penal şi pentru Codul administrativ, care prevede, printre altele, pensii speciale pentru aleşii locali.

Potrivit prevederilor legale, sesiunea parlamentară ordinară s-a încheiat pe 30 iunie. Decizia convocării Camerei Deputaţilor în sesiune extraordinară în perioada 2 – 19 iulie a fost luată de Biroul permanent. Conform regulamentului, Camera Deputaţilor se întruneşte şi în sesiuni extraordinare la cererea preşedintelui României, a Biroului permanent sau a cel puţin unei treimi din numărul deputaţilor.

De asemenea, Senatul  a fost convocat în sesiune extraordinară până pe 19 iulie. Proiectul de modificare a Codului penal se află deja pe ordinea de zi de marţi a Senatului, “sub rezerva depunerii raportului”.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, declara în urmă cu o săptămână, răspunzând unei întrebări, că este exclusă adoptarea modificării Codului penal printr-o Ordonanţă de Urgenţă, dar că acestea “trebuie închise odată” de către comisie, astfel încât să intre la vot. “O să facem o sesiune extraordinară, dar nu putem face o sesiune extraordinară toată vara. Şi atunci o să cer astăzi, şi eu, şi domnul Tăriceanu celor din comisie să închidă odată Codul penal, să meargă la votul final, după care intră în circuitul obişnuit”, afirma Dragnea.

Codul de procedură penală, în sesiune extraordinară

Proiectul PSD-ALDE-UDMR de modificare a Codului de procedură penală a fost votat pe 18 iunie, seara, de plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de cameră decizională, după mai multe ore de dezbateri. PNL şi USR au anunţat atunci că vor ataca legea la Curtea Constituţională.

Proiectul a fost adoptat cu 175 de voturi “pentru”, 78 ”împotrivă” şi o abţinere. Şedinţa de plen s-a desfăşurat atunci în absenţa lui Liviu Dragnea şi a fost condusă de vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Gabriel Vlase, care a fost propus de preşedintele Klaus Iohannis la conducerea Serviciului de Informaţii Externe.

Una dintre ultimele modificări adoptate stabileşte că “termenele pentru exercitarea căilor de atac declarate împotriva hotărârilor pronunţate până la data intrării în vigoare a prezentei legi şi pentru motivele prevăzute de aceasta încep să curgă la data intrării sale în vigoare”.

Printre modificări se numără şi faptul că procurorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar pe o perioadă de cel mult 30 de zile, care poate fi prelungit cu cel mult 160 de zile, iar dacă probele dintr-o înregistrare sunt obţinute în mod nelegal, procurorul poate să le distrugă şi întocmeşte un proces-verbal în acest sens şi îl va depune la dosarul în cauză. De asemenea, măsura arestării preventive poate fi luată numai dacă din probe rezultă dovezi sau indicii temeinice.

O altă prevedere introduce un termen de până la 6 luni de la săvârşirea unei infracţiuni pentru depunerea unui denunţ “Pentru ca o persoană să beneficieze de dispoziţiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsă, denunţul trebuie să fie depus într-un termen de maxim 6 luni de la data la care persoana a luat cunoştinţă de săvârşirea infracţiunii”, spune amendamentul.

Potrivit unui alt amendament PSD, “după încetarea măsurii de supraveghere tehnică, procurorul îl informează în scris, în cel mult 10 zile, pe inculpatul care a fost subiect al unui mandat despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost luată în privinţa sa”.

Codul penal, dezbătut la Parlament

În ceea ce priveşte Codul Penal, comisia parlamentară specială pentru modificarea legilor justiţiei, condusă de deputatul Florin Iordache, se reuneşte din nou luni, pentru a continua votul asupra modificărilor Codurilor penale, fiind posibil ca dezbaterile să fie finalizate chiar luni.

“Cred că mâine (luni – n.r.) vom înainta raportul Comisiei către Senat, care este prima cameră sesizată”, a declarat preşedintele comisiei, deputatul PSD Florin Iordache.

El a spus că Ministerul Justiţiei a propus un “prag minimal pentru abuzul în serviciu”, el susţinând că “dacă există prejudiciu, nu înseamnă că trebuie să existe dosar penal”. Cea mai aşteptată modificare este cea a articolului 297, care defineşte infracţiunea de abuz în serviciu.

Florin Iordache spunea că pentru abuzul în serviciu există în momentul de faţă peste 30 de amendamente care propun prag valoric sau redefinirea infracţiunii şi aşteaptă observaţii şi propuneri din partea colegilor sau a Ministerului Justiţiei. De altfel, duminică Iordache a afirmat că vrea să “închidă odată această definiţie a abuzului în serviciu” şi că, dacă există prejudiciu, nu înseamnă că trebuie să existe dosar penal”.

“Vrem să închidem odată această definiţie a abuzului în serviciu pentru că prea s-au întâmplat aceste abuzuri în ultima perioadă şi acestea nouă ne-au dat de gândit. Vom discuta, înţeleg că există o propunere din partea Ministerului Justiţiei cu un prag minimal, dar, repet, e foarte important să nu mai existe abuzuri. Dacă există prejudiciu, nu înseamnă că trebuie să existe dosar penal. Se va merge în civil, se recuperează banii şi gata”, a declarat Iordache.

Pensiile speciale ale aleșilor locali

Pe 11 iunie, Senatul a adoptat cu 85 de voturi “pentru”, 21 de voturi “împotrivă” şi 11 abţineri, proiectul de lege pentru elaborarea Codului administrativ. Pe 27 iunie, plenul Camerei Deputaţilor a decis, înainte de votul final, retrimiterea Codului administrativ la Comisie.

Potrivit unor surse, pentru a nu vota moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă, care a fost respinsă săptămâna trecută, PSD ar fi promis UDMR că va introduce în proiectul de lege privind Codul administrativ un amendament care permite introducerea unui prag de 20% pentru limba maternă în administraţiile publice locale. Iniţial, acest amendament a fost respins de Comisie.

Comisia specială pentru elaborarea Codului administrativ a adoptat un amendament care prevede ca primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene aleşi după anul 1992 să primească o pensie specială în limita a trei mandate.

“Persoanele alese începând cu anul 1992 de către cetăţeni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect şi liber exprimat, respectiv primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare, ale vârstei standard de pensionare redusă aşa cum sunt prevăzute în Legea nr 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizaţie pentru limită de vârstă de la data la care li se acoră drepturile de pensie pentru limită de vârstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare”, se arată în amendament.

O altă modificare care va fi dezbătută în această sesiune extraordinară le permite aleşilor locali să aibă calitatea de persoană fizică autorizată sau de persoană care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială.

De asemenea, potrivit propunerii, cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă prevăzut la al. 1 se acordă în limita a trei mandate şi se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0.40% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată.

Totodată, pentru mandate incomplete, indemnizaţia pentru limită de vârstă se calculează proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puţin de un mandat complet de primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de consilii judeţene. Indemnizaţia pentru limită de vârstă se cumulează cu orice tip de pensie stabilită în sistemul public de pensii sau în alt sistem de pensii neintegrat sistemului public.

LĂSAȚI UN MESAJ