Război la Realitatea TV. O înșiruire de evenimente aparent iscate din neant s-a transformat într-un adevărat taifun la clădirea de birouri de pe Șoseaua București-Ploiești, acolo unde își are sediul Realitatea TV. O decizie greu de interpretat, la vremea respectivă, a patronatului Realitatea TV, de a-i interzice lui Oreste Teodorescu accesul în platoul de la „Jocuri de putere”, l-a determinat pe Rareș Bogdan să refuze să mai facă emisiunea.
S-au aruncat acuze de ambele părți, rețelele sociale au explodat. În cele din urmă, Rareș Bogdan a revenit la pupitrul emisiunii și lucrurile par să fi reintrat în normalitate. Însă fără Oreste Teodorescu, cel de la care a pornit tot acest scandal – care nu a pornit pe 20 noiembrie, când lui Oreste i s-a interzis accesul în platou, ci cu două săptămâni înainte. Chiar în ziua în care a detonat bomba cu valiza Tel Drum – găsită, se spune, de un localnic din Teleorman și dusă la Rise Project -, în platoul „Jocuri de putere”, Rareș Bogdan și invitații lui discutau despre subiectul fierbinte al zilei. Se difuzează filmări distribuite de Rise Project, dezvăluiri, documente, email-uri, tot tacâmul.
După două ore de la începerea emisiunii, în platou își face apariția Traian Rece, om de afaceri din județul Tulcea, care reclamă o adevărată ofensivă împotriva sa pusă la cale de șeful Consiliului Județean, Horia Teodorescu, în cârdășie cu ministrul Finanțelor, Eugen Orlando Teodorovici, abuzuri ale lui Teodorescu care au fost relatate pe larg de publicația noastră.
Oreste Teodorescu nu stă lângă Traian Rece, ci vizavi de el, și se comportă de parcă l-ar fi văzut pentru prima oară. Intervine abia după vreo 15 minute de la apariția în platou a omului de afaceri, la final. Pare că nu știe foarte bine subiectul, dar îl susține, mai cu glumițe, mai cu referiri la porcii mistreți din Deltă și la porcii (domestici, de această dată) fiului lui Liviu Dragnea.
Război la Realitatea TV: Lui Oreste i se interzice accesul
Pe 20 noiembrie, Oreste se prezintă la clădirea Willbrook, însă agenții de pază îi interzic accesul în platoul Jocuri de putere, spunând că au ordin în acest sens de la directorul postului, Edward Pastia. „Astăzi, cu un minut înainte să intru în platoul «Jocuri de putere», am fost interzis la Realitatea… După cinci ani de combat împotriva Ciumei Roșii, pentru că nu am marșat la ideea partidului Realitatea și pentru că politicul nu mai are nicio legătură cu jurnaliștii independenți, cu părere de rău pentru publicul celei mai bune emisiuni din România, cu regretul ca îl las singur pe Rareș, între lupi, fără să îmi doresc asta, vă spun la revedere!”, a postat imediat pe Facebook Oreste.
În platou, Rareș Bogdan se dezlănțuie la adresa patronatului: „Fac un anunț extrem de important: în cazul în care Oreste Teodorescu și Oana Stănciulescu nu vor fi primiți în platoul «Jocuri de putere», iar directorul postului Realitatea TV, Edi Pastia, nu va fi concediat, activitatea mea la Realitatea TV se încheie”.
Imediat a apărut și reacția lui Cozmin Gușă: „Directorul Edward Pastia a luat în cazul lui Oreste și al Oanei Stănciulescu o decizie cu care sunt de acord, ținând cont de faptul că se folosea numele Realității în diverse discuții sau tranzacții, fără ca cei doi să fie angajați… Legat de Rareș, el mai are ieșiri ca cea din seara asta, oricum a fost total nepotrivit ce a făcut el pe post și o să am o discuție dură cu el mâine, că nu poate să pună sub semnul întrebării munca atâtor oameni. El e moderator, cel mai de succes de la Realitatea, pe care l-am crescut în ultimii ani și l-am ajutat și i-am dat independență editorială, pe care a și recunoscut-o. Dar în niciun caz nu are cum să vorbească așa despre directorul postului, pe care îl susțin în continuare”.
Război la Realitatea TV: Rareș Bogdan nu mai vine la serviciu
A doua zi, Rareș Bogdan nu se mai prezintă la emisiune, iar locul de moderator este luat de Claudiu Popa. Invitat, Cozmin Gușă, prin telefon, care spune că Rareș Bogdan nu va reveni pe post decât după ce-și va cere scuze. Invitat la „Jocuri de putere” cu Claudiu Popa, Dan Andronic, patronul ziarului Evenimentul Zilei, a anunțat că în acea seară urma să aibă loc o întâlnire între Cozmin Guşă şi Rareş Bogdan.
Popa îi cere voie lui Gușă să-l sune pe Bogdan, pentru a afla și părerea lui. I se permite, însă Rareș Bogdan refuză să intre în legătură telefonică.
Mai multe persoane care erau invitate în mod frecvent la Realitatea TV au anunţat că nu vor mai onora invitaţiile până când nu vor fi primiţi înapoi pe post Rareş Bogdan, Oreste Teodorescu şi Oana Stănciulescu. Replica lui Cozmin Gușă nu s-a lăsat așteptată: „Singurul lucru interesant şi folositor din telenovela Rareş Bogdan este că, analizând poziţionarea publică a unor invitaţi ai Realităţii, l-am identificat pe generalul Florian Coldea în spatele acestei operaţiuni. Nu-i mare surpriză, dar e utilă: vom renunţa la colaborarea cu «trompetele lui Coldea», este ceva benefic pentru dezbaterea publică din România în mod sigur!”.
Happy-end de soap opera
Și pentru că orice telenovelă trebuie să aibă un happy-end, sâmbătă se anunță că Rareș Bogdan revine la „Jocuri de putere”, chiar de a doua zi. Anunțul a fost făcut chiar de realizatorul emisiunii, pe pagina sa de Facebook.
„Ne-am spus ce am avut de spus în particular, ca doi bărbați. În seara când lucrurile au degenerat, poate și ulterior, am fost amândoi pătimași. Nu pot să-i reproșez asta, nu mi-o reproșez nici mie. Atunci când nu ne vom mai arăta sentimentele vom fi doar niște roboți, vom fi vrednici de milă, vom fi asemeni celor împotriva cărora luptăm, fiecare pe drumul său: meschini, ipocriți, lipsiți de onoare, nepăsători cu propria țară”, a scris Bogdan pe rețeaua de socializare. Postarea abundă în laude la adresa patronatului postului și, în special, la adresa lui Cozmin Gușă.
„Le cer scuze telespectatorilor, ascultătorilor și colegilor că au trebuit să treacă prin asta! Continuăm împreună lupta împotriva ciumei roșii, de pe ultima baricadă a libertății și demnității! Dragnea și PSD trebuie opriți din tentativa de a captura statul român. Noi împreună putem contribui la asta! Prin urmare: toate lucrurile vor reintra în normal. Mă întorc acasă! Ne vedem duminică la ora 21. Sunt un om de echipă! Realitatea TV nu moare și nici nu se predă! Vă aștept de duminică până joi, de la ora 21 până la 1 noaptea, alături de toți invitații mei excepționali! Continuăm împreună, câștigăm împreună!”, și-a încheiat Rareș Bogdan postarea.
Imediat a reacționat și Cozmin Gușă: „Acel fragment din mesajul lui Rareș se referă la discuția de tip personal care a avut loc între mine și el. Cealaltă latură cu aspect profesional e cu păreri de rău, cu scuzele pe care le-a prezentat colegilor și publicului. Conflictul nu a fost cu mine, ci cu decizia redacțională, dar nu vor fi probleme. Rareș e legat de colegii lui, ei îl înțeleg. Există un principiu în mass-media care poate fi rezumat așa: lupi între noi, haită cu cei de afară”.
Și, într-adevăr, Rareș Bogdan a revenit duminică seara la „Jocuri de putere”. Însă fără Oreste Teodorescu și Oana Stănciulescu.
Acuzele false din spațiul public
Între timp, procurorii DIICOT au deschis un dosar penal controversat în care Traian Rece, acționarul principal al Agrodelta Sireasa SA, cea mai mare companie agricolă din Delta Dunării, este cercetat, alături de alte patru persoane, pentru constituirea unui grup organizat, delapidare, evaziune fiscală, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals și spălare de bani. Rece a fost acuzat că s-ar fi folosit de o ștampilă falsificată a Băncii Naționale a României pentru a majora capitalul social al Agrodelta Sireasa cu 164.635.292 de euro. Este vorba de un titlu de 500 de franci aur emis în 1929 de Ministerul Finanțelor.
Cum s-a rostogolit scandalul în presă
Animați de diverse motivații, o seamă de jurnaliști s-au grăbit să speculeze, fără niciun fundament, că obligațiunile respective ar fi simple hârtii fără valoare. Unii au înfierat cu mânie civică presupusele manopere frauduloase ale fostului senator Traian Rece, profitând de acest scandal creat artificial doar pentru a plăti niște polițe. Jurnalistul Alexandru Căutiș este unul dintre aceștia.
„Între cele două percheziții ale DIICOT la sediul Agrodelta Sireasa, «jurnalistul» (Oreste Teodorescu n.r.) l-a convins pe Rareș Bogdan să-l invite într-o emisiune pe Traian Rece. Din datele noastre, Rareș Bogdan a sistat discuția cu Rece chiar în timpul emisiunii, imediat ce a aflat, prin sms, de problemele grave ale latifundiarului. (…) Îi adresez public o întrebare lui Oreste Teodorescu: DA sau NU? Când l-ai dus la Realitatea TV pe Traian Rece știai că acesta a folosit un act cu ștampila BNR falsificată pentru a introduce o fictivă (scriptică) majorare de capital în societatea sa de 164 milioane de euro? Îți spusese cineva de acest lucru, îți arătase careva hârtia de la BNR care atestă falsul? Da sau nu? Răspunde cu DA sau cu NU, apoi bagă ce știi tu, din alea cu KGB, Mossad, Rusia, vânduții la PSD etc. Știai? – DA. Sau nu știai? – NU”, a scris Alexandru Căutiș.
Pe 14 august 2018, același jurnalistl Alexandru Căutiș pleca în trombă de la emisiunea „Jocuri de putere”, după ce se certase cu Oreste și Rareș Bogdan.
Totul a degenerat după ce Căutiș a spus că i-a luat un interviu colonelului Cătălin-Răzvan Paraschiv, comandantul Brigăzii Speciale de Intervenţie Vlad Ţepeş, cunoscut de la protestele din 10 august ca „omul în alb”. Căutiș i-a luat apărarea toată emisiunea, afirmând că acesta a fost „victima unor diversiuni”, ceea ce i-a iritat foarte tare pe Rareș Bogdan și Oreste Teodorescu.
După aproximativ 30 de minute de contre verbale, în care s-au schimbat cuvinte tăioase, Oreste i-a spus lui Căutiș: „Pa, pa, Alex, la revedere! Te așteaptă Antena 3, Alex! Du-te la Antena 3. Ești așteptat acolo. Fii bărbat, du-te acolo. Să ne mai cauți peste 20 de ani!”. Iar Căutiș s-a conformat, părăsind furios platoul emisiunii.
Acum, jurnalistul a profitat de ocazie și le-a plătit, practic, cu vârf și îndesat polița celor doi.
Chiar și după ce a făcut „dezvăluirile” despre Traian Rece, Alexandru Căutiș a continuat să-l atace pe realizatorul emisiunii „Jocuri de putere”. „Rareș Bogdan luptă cu hoția. E isteric, e infatuat, e cu batistuță, e cum îl vedeți și cum vreți voi să-l vedeți, dar luptă cu hoția. Defectele lui, ușurința cu care poate călca în picioare chiar și un om nevinovat pe care în privat îl numește «frate» și «prieten», plac la public. Un public care, în neputința lui, se simte răzbunat de zicerile lui Rareș Bogdan, chiar și când greșește cu prea multa isterie a lui. E uneori prea pătimaș, își spun telespectatorii, dar este astfel fiindcă e prea hotărât să lupte cu hoții. Deci i se iartă până și derapajele care în mod normal sunt privite de oricine drept ticăloșie, findcă lumea are această percepție care anulează defectele persoanei respective: Rareș Bogdan luptă cu hoția, luptă cu patimă verbală și mai dă cu buzduganul cuvintelor și în cine nu trebuie. (…) În ziua în care Rareș Bogdan se va fi asociat cu infractori care folosesc ștampila falsificată a Băncii Naționale a României, postura lui de luptător cu hoții va fi cam greu de susținut. Succes în lupta cu hoții, Rareș Bogdan!”, a scris Alexandru Căutiș pe Facebook.
Au picat în plasă
Numai că în plasa lui au căzut și jurnaliști de la Evenimentul Zilei, care s-au grăbit să preia afirmațiile dovedite ca nefondate. „Oreste s-a ars cu Traian Rece. Dedesubturile scandalului de la Realitatea TV”, a scris Petrișor Cană.
Jurnalistul s-a mulțumit să citeze din alte articole pretins obiective, fără să verifice nicio informație. Culmea, a ajuns să-l citeze chiar pe baronul PSD de Tulcea, Horia Teodorescu, cel care de ani de zile încearcă să tragă pe linie moartă Agrodelta Sireasa, compania controlată de Traian Rece.
„O altă problemă subliniată de Patrick André de Hillerin: terenurile din Delta Dunării aparțin de drept Statului Român, nu SC Agrodelta Sireasa. Așa cum reiese dintr-un mesaj transmis public de președintele CJ Tulcea aflăm: «Fostul parlamentar Traian Rece acuză Consiliul Județean Tulcea pentru deposedare și încălcarea legii, deoarece instituția scoate la licitație, pentru atribuirea contractelor de cesiune, terenuri din Delta Dunării care aparțin de drept statului român, dar pe care proprietarul Agrodelta Sireasa susține că le are în prorprietate. În plus, instanța de judecată a respins, din 2018, cererea de prelungire a contractelor de cesiune, din partea societății comerciale, tocmai deoarece Consiliul Județean decide dacă vrea sau nu să acorde prelungirea acestora»”, aflăm din articolul cu pricina.
„Cațavencul” Patrick André de Hillerin este cel care ani de zile a făcut numeroase dezvăluiri despre abuzurile șefului PSD Tulcea, Horia Teodorescu. Ulterior, ziaristul a bătut palma chiar cu baronul local pentru preluarea conducerii editoriale a cotidianului local „Obiectiv de Tulcea”, „portavocea” Consiliului Județean Tulcea. În noua postură, Hillerin i-a atacat în articole pe toți cei care deranjau interesele baronilor locali, iar Agrodelta Sireasa a devenit o țintă favorită.
Adevărul despre documentul fals de la Banca Națională
În perioada interbelică, Guvernul României a obținut diferite împrumuturi externe pentru stabilizare/dezvoltare, titular al acestora fiind Casa Autonomă a Monopolurilor Regatului României. Împrumuturile de stabilizare aveau drept garanții sursele de venituri – monopolul tutunului, al sării, al explozibilului, al chibriturilor etc. În acest context, Casa Autonomă a Monopolurilor s-a angajat să plătească statului suma de 300 milioane de dolari, precum și o redevență anuală. Obligațiunile emise în acea perioadă au fost în diferite monezi convertibile (franci aur, dolari, lire sterline).
Traian Rece este posesorul unor astfel de obligațiuni externe la purtător. Este vorba de 37 de cupoane, emise în anul 1929, în valoare de 500 de franci aur, cu dobândă de 4% aur.
Ținta atacului: Traian Rece
Principala acuză adusă acționarului Agrodelta Sireasa este că ar fi falsificat și folosit un raport BNR din anul 2010 pentru a majora fraudulos capitalul social al companiei cu 164 milioane de euro – valoarea la care au fost evaluate de către experți cele 37 de cupoane. Numai că Rece a cumpărat titlurile în 2014, deci la 4 ani după datarea documentului falsificat.
Mai mult, „Cetățeanul” a descoperit un document care pune într-o lumină nouă întreaga situație. Astfel, în anul 2012, documentul presupus a fi de la BNR a fost prezentat chiar și în Parlamentul României, în interpelarea făcută de deputatul PDL Petru Călian. Evident, Rece nu avea cum să falsifice documentul, din moment ce a intrat în posesia obligațiunilor suedeze abia 2 ani mai târziu.
Interpelarea, adresată ministrului Finanțelor Publice de la acea vreme, Florin Georgescu, a avut ca obiect „Obligațiunile emise de stat între anii 1922-1932”.
„Reprezentanți ai societăților care dețin obligațiuni de stat, emise între anii 1922-1932 de către Casa Autonomă a Monopolurilor Statului, solicită acceptarea acestor obligațiuni ca aport social la capitalul social și acceptarea la plata datoriilor către bugetul consolidat al statului, cupoanele reprezentând dobânda datorată de către statul român. Atașat vă transmitem punctul de vedere al Băncii Naționale a României, precum și modele ale acestor titluri. Domnule ministru, ce măsuri intenționează să ia ministerul pe care îl conduceți în vederea rezolvării acestui caz?”, se arată în interpelarea făcută de deputatul PDL.
Falsul a fost constatat încă de atunci. „(…) Textul respectiv nu corespunde adresei originale, transmisă de Banca Națională a României, semnătura și ștampila nu aparțin acestei instituții, iar numărul de înregistrare nu corespunde Registrului de intrare-ieșire al Direcției secretariat”, se arăta în răspunsul trimis de Ministerul Finanțelor Publice deputatului Petru Călian.
Întrebările legitime care se pun sunt: Cum au ajuns procurorii DIICOT, în anul 2018, să-l acuze pe Traian Rece de falsificarea acelui document? De ce procurorii nu s-au sesizat în momentul în care Ministerul Finanțelor, răspunzând interpelării deputatului Petru Călian, a constatat că raportul BNR este fals?
„Nu raportul BNR, despre care se spune că este fals, este cel care autentifică obligațiunile emise de stat, ci expertizele făcute de experți în bunuri arheologice și istoric documentare, atestați de Ministerul Culturii, pe care vi le pun la dispoziție. Referitor la acel document de la BNR, nu am știut niciodată că ar fi fost falsificat. Eu am primit o copie după el în momentul în care am cumpărat obligațiunile”, a explicat Traian Rece.
Mai mult decât atât, pentru cei care susțin acum că obligațiunile emise de stat în perioada 1922-1932 nu au nicio valoare și au fost folosite ilegal pentru majorarea capitalului social al Agrodelta Sireasa, trebuie spus că mai mulți români au câștigat deja procesele intentate statului român pentru recunoașterea acestor titluri. Primăria Iași este pe cale să fie executată silit în urma unui astfel de proces.
Ce au stabilit experții
Potrivit unui raport de expertiză realizată de Raoul Șeptilici, expert în bunuri arheologice și istoric-documentare, pus la dispoziția „Cetățeanul” de către Agrodelta Sireasa, „Renta Unificată 4% Amortizabilă, din 1929, eliberată de Guvernul Regatului României, prin Datoria Publică a României, este un document real, autentic și original, emis de Datoria Publică a României, respectiv de Regatul României, în anul 1929”.
Autentificarea s-a făcut „pe baza comparării pieselor prezentate cu diferite alte piese similare sau asemănătoare din diferite colecții de stat sau particulare”.
Mai mult, specialiștii care au expertizat obligațiunile au stabilit că acestea pot fi introduse în circuitul civil, pentru a fi folosite inclusiv în capitalul social al societăților comerciale.
„Obligațiunea supusă evaluării poate fi considerată și utilizată ca sursă de capital pentru societățile comerciale, în special societățile pe acțiuni, așa cum este prevăzut în Legea 31/1990 și reglementat conform Directivelor UE IV și VII. (…) Astfel de obligațiuni se pot tranzacționa în condițiile ASF (CNVM – Comisia de Valori Mobiliare) și sunt reglementate de această instituție”, au concluzionat experții Gala Consulting.
Titlurile de stat au fost verificate amănunțit și de un notar public, fost judecător, care le-a apostilat – garanție a autenticității. Apostila este un certificat eliberat de autorităţile competente ale unui stat semnatar al Convenţiei de la Haga, pentru actele oficiale întocmite în ţara respectivă. Eliberarea apostilei are drept scop autentificarea originii unui act oficial, pentru prevenirea utilizării unor acte false.
Ministerul Justiției, prin Registrul Comerțului, le-a autorizat
Obligațiunile suedeze au fost validate chiar de Ministerul Justiției, prin Oficiul Național Registrul Comerțului (ONRC). Titlurile au fost analizate de către un judecător delegat pe lângă ONRC, care a aprobat introducerea acestora în capitalul social al companiei Agrodelta Sireasa. Ca urmare a acestei proceduri, obligațiunile au intrat în circuitul legal.
Cu toate acestea, Ministerul Finanțelor joacă „alba-neagra” cu obligațiunile statului român. Într-un răspuns adresat Agrodelta Sireasa la solicitarea de informații privind răscumpărarea Obligațiunii externe amortizabile la purtător, emisă de Statul Român în anul 1929, funcționarii Ministerului Finanțelor au „opinat” că obligațiunile nu pot fi folosite la majorarea capitalului social. Asta cu toate că judecătorul delegat pe lângă ONRC a stabilit exact contrariul. „Având în vedere cele prezentate, opinăm că titlurile de datorie publică, respectiv Obligațiunea externă amortizabilă, emisă înainte de instaurarea regimului comunist, nu poate fi utilizată ca aport la capitalul social al unui societăți comerciale”, a „opinat” Ministerul Finanțelor Publice.
Procurorii, însoțiți de mascați, au descins în mai multe locații ale Agrodelta Sireasa
Ce au căutat procurorii DIICOT la Agrodelta Sireasa
Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) Tulcea au făcut primele percheziții la Agrodelta Sireasa în data de 18 octombrie 2018.
Ancheta penală declanșată de DIICOT are legătură cu majorarea capitalului social al companiei Agrodelta cu valoarea obligațiunilor emise de stat pentru împrumuturile obținute din străinătate, în perioada interbelică.
Mandatul de percheziție fusese semnat, încă din data de 15 octombrie, de un judecător de drepturi și libertăți civile de la Secția Penală a Tribunalului Tulcea.
Perchezițiile au fost demarate (coincidență?) după ce Agrodelta Sireasa a reclamat, în repetate rânduri, abuzuri care ar fi fost comise de către baronii PSD din Tulcea, abuzuri care vizează, potrivit sesizărilor, inclusiv dreptul de proprietate al Agrodelta asupra terenurilor pe care le lucrează în Delta Dunării.
Pe 22 noiembrie 2018, când anchetatorii încă nu desigilaseră primul lot de documente ridicate de la Agrodelta, la solicitarea DIICOT Tulcea, Tribunalul Tulcea a autorizat o nouă percheziție în acest dosar.
Percheziții domiciliare în cascadă
Acțiunile procurorilor tulceni, după ce Agrodelta Sireasa i-a deranjat pe baronii PSD din Tulcea, ridică numeroase semne de întrebare. Astfel, dosarul penal a fost ținut la sertar de DIICOT nu mai puțin de trei ani de zile.
„Când au venit să facă percheziție, procurorii DIICOT Tulcea ne-au spus că este un dosar din 2015, care a stat în sertarele lor până în 2018. Suntem suspectați de grup infracțional organizat, spălare de bani, evaziune fiscală. Ca să stai din 2015 și până acum cu un grup de bandiți, cum suntem considerați noi, fără să faci nimic, este cel puțin ciudat. Am transmis atunci la DIICOT o adresă prin avocați pentru a cere lămuriri. Am primit răspuns că nu pot să-mi dea niciun fel de informații, pentru că eu nu am nicio calitate în acest dosar. După numai două zile, pe data de 1 noiembrie, primesc o altă adresă, în care mi se comunică faptul că am calitatea de suspect”, a afirmat Traian Rece.
La prima percheziție, anchetatorii nu au găsit ce căutau, adică obligațiunile, așa că au obținut un nou mandat de percheziție și au descins acasă la Traian Rece a doua oară.
„Pe 18 octombrie, procurorii de la DIICOT București au făcut percheziții în cinci locații diferite: una la sediul societății în sectorul 3, una la domiciliul familiei mele, o alta la o doamnă acasă, una la sediul de la Tulcea, iar ultima în Deltă, la sediul lucrativ al companiei. A fost un spectacol ciudat, au venit cu mascații, au căutat peste tot… Mai era puțin și mă acuzau că am furat și apa din Dunăre. Ei căutau, de fapt, obligațiunile. Apoi, pe data de 12 noiembrie, am fost chemați la sediul DIICOT Tulcea, pentru a ni se lua declarații. Apoi, pe 22 noiembrie, ne-am trezit iar cu ei la ușă. De data aceasta, au fost procurorii DIICOT de la Tulcea. Au mai luat alte documente și au întrebat din nou de obligațiuni, că unde sunt. Le-am spus că sunt păstrate în străinătate și că vor fi listate de brockeri la Bursa de la Londra”, a povestit latifundiarul cum s-au desfășurat perchezițiile.
Cine este judecătorul care a autorizat perchezițiile
Judecătorul de drepturi și libertăți civile de la Secția Penală a Tribunalului Tulcea, care a semnat mandatele de percheziție este o cunoștință mai veche a celor de la Agrodelta Sireasa, care de ani de zile se luptă cu autoritățile locale pentru a-și recupera patrimoniul, preluat abuziv în domeniul public al județului Tulcea.
În urmă cu trei ani, același judecăîtor a dat o sentință prin care a refuzat să-i tragă la răspundere pe procurorii care au ținut în sertar un dosar timp de mai mulți ani.
Pe data de 24 ianuarie 2011, Agrodelta Sireasa a depus la DNA Constanța o plângere penală, pentru abuz în serviciu. Compania a reclamat că, la ordinul prefectului județului Tulcea de la acea vreme, Vasile Gudu, pe 23 iunie 2010, cu acordul președintelui CJ Tulcea, Victor Tarhon, primarul și viceprimarul comunei Ceatalchioi au spart deliberat digul de apărare împotriva inundațiilor, cu scopul inundării incintei agricole, sub pretextul salvării localității de revărsarea apelor Dunării. Decizia de spargere a digurilor nu a salvat Ceatalchioi de inundații, pe Apa Sâmbetei ducându-se, însă, și recolta agricolă de pe 6.000 de hectare, aparținând Agrodelta.
Culturile distruse atunci, în urma deciziei iresponsabile a autorităților locale, au fost estimate la peste 5 milioane de euro. Mai trebuie spus că Agrodelta nu a primit niciodată despăgubiri pentru recoltele pierdute, autoritățile dând, inițial, vina pe natură și fugind de răspunderea spargerii digurilor.
Decizie cu cântec
Prin Rezoluția din 3 iunie 2013, din dosarul 14/P/2011, aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, DNA – Serviciul Teritorial Constanța, s-a dispus începerea urmăririi penale in rem. Procurorii au dispus o expertiză, care a stabilit fără echivoc că decizia de spargere a digului de apărare a dus la distrugerea în totalitate a recoltelor Agrodelta Sireasa.
Ulterior, ancheta a fost trecută pe linie moartă, iar urmărirea penală in personam, adică a celor care, prin decizia lor, au distrus recoltele agricole, nu s-a mai început.
Din 2012 și până în 2015, procurorii nu au mai făcut în acel dosar niciun demers procedural, motiv pentru care Agrodelta Sireasa a reclamat la Tribunalul Tulcea tărăgănarea dosarului. „Au trecut 60 de luni de la depunerea plângerii, 18 luni de la începerea urmăririi penale in rem și 15 luni de când a fost finalizat raportul de expertiză tehnică, dispusă de DNA”, au arătat în plângerea penală reprezentanții Agrodelta Sireasa cât de mult a fost tergiversată ancheta.
Judecătorul a respins, însă, plângerea, pe motiv că urmărirea penală în dosarul aflat la DNA a început înainte de data intrării în vigoare a noului Cod de Procedură Penală, care obligă la respectarea unei durate rezonabile a procesului penal.
„Respinge ca inadmisibilă contestația la durata procesului penal, forumulată de petenta SC Agrodelta Sireasa SA. Obligă petenta la plata sumei de 150 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat. Definitivă”, se arată în sentință.
Material realizat de Adrian Bărbulescu și Anca Dumitrescu
Cetățeanul TV
