Răspândirea pestei porcine. Pesta porcină a ajuns în partea de nord vest a României prin intermediul mistreţilor care au migrat din Ucraina. În schimb, în zona de sud-est a ţării, virusul pare a fi răspândit de traficul de pe piaţa neagră cu furaje şi porci. Instituţia vinovată pentru situaţia în care industria cărnii de porc riscă să-și micșoreze producția este Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi de Siguranţa Alimentelor (ANVSA).
Răspândirea pestei porcine africane în România de pe 31 mai pănă acum în zece judeţe nu este o întâmplare nefericită, ci o consecinţă a absenţei măsurilor de prevenţie şi a lipsei controalelor riguroase efectuate de autorităţi. Instituţia publică obligată să oprească răspândirea pestei porcine africane care a dus pănă acum la sacrificarea a aproape 50.000 de animale este Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi de Siguranţa Alimentelor (ANVSA). Nici până acum această instituție nu știe cum au apărut sute de focare în Dobrogea.
Răspândirea pestei porcine
Agenţia este condusă de Geronimo Răducu Brănescu, cel care este preşedintele instituţiei aflată în subordinea Guvernului României. ”În total, au fost eliminate, ucise, un număr de 49.816 porcine, la nivelul întregii ţării. Au fost afectate 94 de localităţi – 14 în judeţele Satu Mare, Bihor, Sălaj şi 80 în judeţele Tulcea, Contanţa, Galaţi, Brăila şi Ialomiţa”, a anunțat Gerenimo Brănescu la începutul lunii. Între timp, pesta s-a extins până în apropierea Bucureştiului, şi a cuprins şi judeţele Călăraşi şi Ilfov.
Cifrele dezastrului
• 5,5 milioane de porci ar urma să fie sacrificaţi legal în România în 2018
• 1 milion de porci ar reprezenta piaţa neagră, adică animale nefiscalizate şi, deseori, lipsite de controale veterinare
• 20% dintre animalele sacrificate legal sunt purcei născuţi în ferme din ţara noastră, restul sunt purcei cumpăraţi din străinătate şi îngrăşaţi în România
• 1% din totalul porcilor din România au fost sacrificaţi după apariţia pestei porcine africane în România, adică peste 50.000 de animale
• 10 judeţe au înregistrat cazuri de pestă porcină africană
• 640 de gospodării sau ferme au avut cazuri de îmbolnăvire ale animalelor
• 30 cazuri de pestă porcină au fost înregistrate ma mistreți
• 80 de noi focare au fost înregistrate doar pe 1 august
• 600 de cazuri au depsitat medicii veterinari în ultima parte a lunii iulie după ce ANSVSA a luat amenințarea pestei porcine în serios
Focarele din România
Peste porcină africană a apărut prima dată în România în 2017, conform datelor ANVSA, însă Dragoş Frumosu, unul dintre reprezentanţii patronatelor din domeniul industriei cărnii, susţine că virusul a fost descoperit în România încă din 2016.
Au fost însă cazuri izolate apărute în zona judeţului Satu Mare. „Pesta Porcina Africana (PPA) a fost confirmată în ţara noastră pentru prima oară, în data de 31 iulie 2017, în judeţul Satu-Mare. Autoritaţile au intervenit prompt şi s-au aplicat cu stricteţe măsurile prevazute în Planul de Contingenţă al României pentru pesta porcina africană, ceea ce a facut ca boala să fie ţinuta sub control, chiar în condiţiile în care, la începutul anului 2018 focarele de boala s-au multiplicat în aceeaşi zona aflata în vecinatatea Ucrainei”, au precizat reprezentanţii ANSVSA.
Mistreţii sunt de vină pentru cazurile din Satu Mare, Sălaj şi Bihor
Anul acesta, primul caz de pestă porcină a apărut tot în Satu Mare şi a fost descoperit în carnea unui mistreţ. Din acest moment, timp de 60 de zile, în ţara noastră au mai apărut aproape 520 de focare, altfel spus gospodării sau ferme în care animalele avea pestă porcină. Aceste focare au fost înregistrate în opt judeţe grupate în două zone. În zona de nord-vest este vorba de judeţe Satu Mare, Sălaj şi Bihor.
• Cazurile din nord
31 mai, Satu Mare
Virusul pestei porcine africane a fost detectat într-o proba prelevata de la un porc mistreţ gasit mort pe un fond de vânatoare din padurea Noroieni, judeţul Satu-Mare (la aproximativ 6 km de graniţa cu Ungaria şi 10 km de graniţa cu Ucraina).
6 iulie, Bihor
Astazi, 6 iulie, Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala Bucureşti (I.D.S.A.) – Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Pesta Porcina Africană a confirmat prezenţa virusului Pestei Porcine Africane la porcii dintr-o gospodarie din localitatea Crestur, judeţul Bihor.
25 iulie, Sălaj
Virusul pestei porcine africane (PPA) a fost depistat în judeţul Salaj, în două cadavre de porci mistreţi, găsite într-o padure din comuna Maieriste, situata în apropierea limitelor de judet dintre Satu -Mare şi Bihor.
„Pentru controlul eficient al evoluţiei bolii, prevenirea raspândirii virusului, lichidarea rapidă a focarelor şi pentru limitarea pierderilor au fost adoptate acte normative care reglementează compensarea pagubelor crescătorilor de porci cauzate de pierderea animalelor în acţiunile pentru lichidarea rapida a focarelor de boala, dar şi acordarea de stimulente financiare pentru notificarea cazurilor de porci mistreţi morţi şi pentru participarea vânatorilor la vânatoarea selectivă”, a explicat ANSVSA.
Porcii de pe piaţa neagra, vinovaţi pentru pesta din Dobrogea şi Moldova
În partea de sud-est au fost afectate judeţele Tulcea, Constanţa, Ialomiţa, Galaţi şi Brăila. Virusul din acest an a apărut la 11 zile după ce a fost identificat la analize în Satu Mare.
„Este imposibil ca pesta din nord să se fi răspândit până în Dobrogea, din Satu Mare în Tulcea și Constanța. Prin urmare, cu siguranţă este vorba de cel puţin două focare centrale diferite. În nord primele analize şi date de pe teren duc spre concluzia că pesta a fost răspândită de porcii mistreţi care au migrat din Ucraina. În Dobrogea nu ştim ce s-a întâmplat. Bănuim că este vorba tot de porci mistreţi care au trecut Dunărea în Deltă, mistreţii înoată bine, însă aici primele cazuri au fost depistate la porci din gospodării, apoi la mistreţi”, ne-a declarat un reprezentant al conducerii ANSVSA.
Atât patronatele din domeniu, cât şi inspectorii veterinari se tem că pesta a fost răspânită prin comerţul la negru cu porci contaminaţi cu acest virus. Comerţul la negru cu porţi este foarte extins în Moldova, Dobrogea şi în partea de sud a ţării, ceea ce poate face că tot mai multe judeţe să fie infestate cu pesta porcină. Mai exact, este vorba de animale vândute în târguri.
- Cazurile din sud
11 iunie, Tulcea
Virusul pestei porcine africane a fost depistat în probe prelevate de la porci provenind din patru gospodării situate în localitaţile Salceni şi Ceatalchioi, din judeţul Tulcea. ANSVSA a ţinut să precizeze că localitatile unde au fost confirmate aceste focare sunt situate la 0,5 km de graniţa cu Ucraina, Dunărea fiind bariera geografică. În luna iunie 2018, Ucraina a notificat trei focare de pesta porcină africană la porcii domestici, în localitatile situate în apropiere de graniţa cu România.
28 iunie, Tulcea
În cursul zilei de 28 iunie a fost confirmată prezenţa virusului Pestei Porcine Africane (PPA) într-un abator aparţinând unei exploataţii comerciale de creştere a porcilor din judeţul Tulcea, prin buletin oficial emis de catre Laboratorul Naţional de Referinţă din cadrul Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animala (IDSA).
3 iulie, Brăila
În data de 3 iulie a fost confirmat un focar de Pestă Porcină Africană la o crescătorie de porci, situată într-o zona relativ izolata (20 de km de cea mai apropiata localitate din judeţul Braila şi 5 km faţă de localitatea Carcaliu din judeţul Tulcea, între acestea fiind bariera naturala Dunarea, Braţul Macin), în Insula Mare a Brailei.
5 iulie, Constanţa
Astazi, 5 iulie, a fost confirmată prezenţa virusului Pestei Porcine Africane (PPA), la un porc, dintr-o gospodărie din localitatea Istria, judeţul Constanţa.
20 iulie, Ialomiţa
În data de 20 iulie a fost confirmată prezenţa virusului Pestei Porcine Africane la porcii din două gospodării din comuna Giurgeni, judeţul Ialomiţa .
27 iulie, Galaţi
Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animala Bucureşti (I.D.S.A.) – Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Pesta Porcină Africană a confirmat prezenţa virusului Pestei Porcine Africane la porcii dintr-o anexă gospodărească localizată în extravilan, la o distanţă de 6 km de comuna Suceveni, judeţul Galaţi.
- Apropierea de Bucureşti
După apariţia şi confirmarea celor două fronturi de luptă, cel din nord-vest şi cel din sud-est, în ultima săptămână, în mod greu de explicat, au mai apărut caziri în alte două judeţe.
15 august, Călăraşi
A fost confirmată prezența virusului la porcii din două gospodării din comuna Borcea, județul Călărași, situată la limita teritorială cu județul Ialomița.
19 august, Ilfov
Prezența pestei a fost confirmată la porcii dintr-o anexă gospodărească a unei stâne, situată în câmp, la o distanță de aproximativ 4 km de localitatea Tunari, în direcția localității Ștefănești, din județul Ilfov.
Geronimo contrazice evidența
La începutul lunii august, președintele ANSVSA, Geronimo Brănescu, a contrazis datele culese de specialiști și a declarat că pesta din zona de nord a fost răspândită prin intermediul traficului la negru cu animale, deși în această regiune au fost întâlniți mistreți cu pestă, iar în gospodării sunt puține cazuri.
În schimb, conform șefului ANSVSA, în Dobrogea pesta s-a extins exclusiv din cauza mistreților. Asta în condițiile în care aici a fost întâlnit un singur mistreț cu pestă și peste 400 de focare în gospodării sau ferme. ”Infestarea, din datele pe care le avem, în nord-vest s-a produs prin introducere ilegală de produse provenite de la animale sacrificate în stare patologică, bolnave sau purtătoare a virusului, iar în partea de est, prin migraţia porcilor mistreţi, la nivelul Biosferei Delta Dunării, de unde, prin contact cu porcii domestici aflaţi riverani s-a extins la gospodăriile populaţiei”, a mai spus Geronimo Răducu Brănescu.
Teoria
Reprezentanţii ANSVSA ne-au transmis că bănuiesc faptul că pesta porcină din Dobrogea a ajuns în România prin intermediul mistreţilor care au trecut înot Dunărea în România, un fenomen obişnuit. Însă, apoi acesta a fost răspândit de cei care fac comerț ilegal cu porci.
Cumva, din pădure sau de pe câmpurile unde alergau mistreții după hrană, pesta porcină a fost dusă spre gospodăriile ţărăneşti, posibil pe persoane care au trecut prin pădure sau pe câmpuri. Apoi, cumva comerțul nereglementat din Tulcea a dus la explozia sutelor de cazuri din gospodării.
Unul dintre primii crescători care au avut porci cu pestă porcină în curte ar fi lucrat şi la Carniprod, ferma din Tulcea unde a fost descoperită pesta porcină. Această informație nu ne-a fost confirmată oficial și de la prefectura județului din Dobrogea.
Practica
Însă, pănă în acest moment teoria nu este confirmată de datele practice. Porcii mistreţi au fost descoperiţi cu pestă porcină după focarele descoperite în sate, aşa că virusul putea fi dus şi din localităţi în pădure. „Apoi, chiar dacă mistreţii migrează şi 40 de km pe zi, ei preferă zonă împădurite şi e greu de crezut că animalele sălbatice din Dobrogea au migrat spre Ialomiţa sau nordul judeţului Galaţi. Din punctul meu de vedere, o parte din virusul care a dus la sacrificarea a aproape 50.000 de porci în sud-estul ţării a fost răspândit şi de porci vânduţi ilegal”, ne-a mai spus un reprezentant al unei instituţii de control.
„Faptul ca la două săptămâni, maxim trei, după fenomenul Tulcea începem să găsim și în alte părți, te pune pe gânduri și atunci parcă aș elimina neglijența și masurile și asta vizavi de măsuri numai autoritațile pot să precizeze ce au făcut, dar apariția si focarelor dă altceva de gândit”, spune Frumosu insinuând că pe lângă incompetență ar fi vorba și de intenția răspândirii virusului pentru a produce pierderi industriei.
Având în vedere severitatea situației, guvernul a aplicat măsuri suplimentare în regim de urgență, mobilizari de forță umana și introducerea în dispozitiv a 11 instituții cu atribuții în domeniu și efective din armata, ni s-a mai transmis de la ANSVSA.
Lipsa controalelor din micile gospodării şi din târguri
Comisia Europeana a dat publicității în acest an, după apariția pestei porcine în România, un raport în care evidenția faptul că statul român nu ia măsurile necesare pentru a împiedica răspandirea bolii.
În raport se precizează că țara noastră nu a limitat numărului de mistreți, deși animalele sălbatice transmit pesta. În plus, analizele pentru depistarea bolii nu se realizau în timp util, iar transportul porcilor domestici – care fac și transmit des boala – nu era urmărit corespunzător.
Același document susținea că autoritatile s-ar descurca cu greu în condițiile în care boala ar ajunge într-o fermă mare.
Cum se răspândeşte
Peste porcină se răspândeşte priin sângele, ţesuturile, excreţiile sau secreţiile provenite de la animale bolnave sau moarte.
Un animal purtător al virusului poate contamina: direct – prin contact între specii susceptibile şi indirect – hrana contaminată, vehicule, habitat, păşune, haine, încalţăminte, vizitatori, comercianţi, veterinari.
Despăgubiri
Plata despagubirilor va fi făcută de guvern către proprietar, la prețul pieții, pentru porcinele ucise în caz de suspiciune a bolii în scop de diagnostic si pentru combaterea bolii, cat si pentru produsele de origine animala si materialele care au fost confiscate si distruse prin incinerare sau îngropare , in conformitate
cu prevederile Ordinului 67/2005 modificat de art.14 al Ordinul 7/2010 , în termen de 90 de zile de la taierea, uciderea sau afectarea în alt mod a animalelor, conform art. 5 al H.G. Nr.1214/2009.
Mai exact, proprietarii porcilor sacrificați pentru a stopa răspândirea bolii vor primi între 8 și 12 lei pe kilogram de carne de porc.
Cetățeanul TV
