Ce mai gravă problemă a Capitalei este neglijată de cei care vor să ajungă edili bucureșteni, dar și de guvernanți. De peste patru ani regia, instituție vitală pentru Capitală, este în colaps financiar. În ultimele opt zile, muncitorii nu au motorină să pornească utilajele- pentru a face reparațiile necesare menținerii sistemul în funcțiune și siguranță. Liderul de sindicat de la RADET București, Ioana Stoica, trage un semnal de alarmă și arată cum a ajuns pe butuci regia vitală pentru 1,4 milioane de bucureșteni care depind de Regia Autonomă de Transport, Distribuție și Furnizarea Energiei Termice.
Reporter: De mai bine de şase ani se vorbeşte de conturile blocate ale RADET. Care este efectul acestei decizii şi cum este afectată populaţia şi salariaţii RADET?
Ioana Stoica: Da, este adevărat, dar până în anul 2013 nu s-a pus poprire 100% pe conturile RADET. Din 2013 şi până în prezent, ridicarea popririi a fost mai mult pentru salarii şi mai puţin pentru reparaţii şi cheltuieli necesare întreţinerii sistemului de termoficare şi menţinerii în funcţiune şi siguranţă în exploatare.
R: Credeţi că menţinerea popririi de 100% pe conturile RADET, de către ELCEN, până la următoarea iarnă va afecta populaţia?
I.S:Menţinerea popririi de 100% pe conturile RADET, fără a avea o rezervă de bani pentru reabilitarea sistemului şi efectuarea reparaţiilor în regim de avarii, va fi catastrofală pentru bucureşteni. Acest sistem de termoficare are o vechime de peste 45 de ani, modernizarea sistemului trebuia făcută după Revoluţie, pentru că perioada de funcţionare eficientă şi în siguranţă a instalațiilor este între 20- 25 de ani. După 1989, prin dispariţia zonelor industriale (Republica, Faur, IMUAB, IMGB, Granitul, etc), toate reţelele de transportul energiei termice din Bucureşti trebuiau modernizate, prin redimensionarea conductelor. Pentru că erau calculate la un volum mare de apă, care însemna aproape 70% zona industrială şi 30% zona de populaţie şi agenţi economici.
R: Care este efectul nemodernizării sistemului de termoficare asupra populaţiei, dar asupra Regiei ?
I.S: Efectul nemodernizării înseamnă instalaţii şi reţele depăşite moral şi fizic, atât pentru RADET Bucureşti, cât şi pentru producător, în speţă ELCEN Bucureşti. Înseamnă pierderi tehnologice, înseamnă lipsa unui confort pentru populaţie– prin faptul că nu îi asiguri un serviciu public de calitate, în regim continuu, şi accesibil că preţ.
R: Cum de s-a ajuns în această situaţie, că acest serviciu public vital pentru populaţie să nu mai poată fi asigurat?
I.S: Sunt mai mulţi factori care au contribuit la acest dezastru: legislaţia în domeniu şi agenţiile de reglementare, ministerele de resort şi Primăria Capitalei. Cei care ar trebui să modifice legislaţia privind sistemul de distribuţie şi transport al energiei termice şi să asigure finanţarea acestuia, îşi aduc aminte de RADET doar în campaniile electorale şi la începutul sezonului de iarnă, prin faptul că nu se poate asigura căldură şi apă caldă populaţiei şi agenţilor economici. În rest, nu mai răspund nici la telefon când sunt solicitaţi de către reprezentanţii sindicatelor. În an electoral, că acesta, factorii de decizie promit că vor schimbă legislaţia actuală cu o legislaţie care să reglementeze, în mod unitar, atât producătorul, cât şi furnizorul de energie termică.
R: Cine ar trebui să se implice pentru rezolvarea problemelor de la RADET?
I.S: În primul rând Primăria Capitalei şi Consiliul General, în subordinea cărora este Regia şi care deţine patrimoniul public. Ministerul Dezvoltării Regionale care asigura politică locală, Ministerul Energiei- care are în subordine ELCEN-ul, premierul României şi, nu în ultimul rând, preşedintele României.
R: De ce?
I.S: Situaţia critică în care este RADET, cât şi celalalte societăţi de termoficare din ţară, sunt subiecte de interes şi siguranţă naţională. Primăria Capitalei nu a respectat, în decursul anilor, graficul de rambursare diferenţei de tarif la energie termică furnizată populaţiei,(jumătate din preţul gigacaloriei îl plăteşte populaţia, iar cealaltă jumătate este asumată de către Municipalitate). Iar din 2009 şi până în prezent, se pare că au uitat să mai aloce bani pentru reparaţii şi modernizarea sistemului de termoficare. Totodată, din 2011 şi până în prezent nu au mai aprobat modificarea tarifului RADET în concordanţă cu preţurile aprobate de ANRE pentru producătorii de energie electrică şi termică în fiecare an şi nu în ultimul rând cu recunoaştere a costurilor de tranport, distribitie şi furnizare. În ceea ce priveşte Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, că urmare a preluării atribuţiilor Ministerului Administraţiei şi Internelor, datorează Regiei 715 milioane lei, diferenţa preţ combustibil conform OG 36/2006. RADET Bucureşti mai are de încasat suma de 715,353 mil lei aferentă compensării creşterilor neprevizionate a preţurilor la combustibilul utilizat pentru producerea energiei termice destinată populaţiei, înconformitate cu prevederile OG 36/2006. Această suma nu a fost acordată de către Ministerul Administraţiei şi Internelor în perioada 2007-2011 şi nici acoperită integral de PMB, aşa cum prevedea legislaţia menţionată. Deşi Regia a înregistrat în fiecare an deconturile privind diferenţa preţ combustibil, au fost comunicate la PMB.
R: Cine a mai contribuit la acest blocaj financiar? Vorbeați de ANRE?
I.S: O altă cauză o reprezintă modalitatea de descărcare a plăţilor efectuate de RADET către Elcen, conform contractului de vânzare–cumpărare a energiei termice, reglementat de ANRE, mai întâi se descarcă penalităţile şi apoi facturile de energie termică.
R: Cine este factorul de decizie, în ceea ce privește numirea persoanelor care au luat decizia de a pune poprire pe conturile RADET?
I.S: Ministerul Energiei, cel care desemnează membrii în CA-ul Electrocentrale Bucureşti, poate să diminueze poprirea de 100 % a conturilor RADET, astfel încât să permită funcţionarea regiei, prin asigurarea banilor necesari lucrărilor de reparaţii şi salariilor angajaţilor, având în vedere că aceste lucrări se efectuaează cu forţe proprii- nu cu firme private. Premierul României nu a reuşit în şase luni să aducă la îndeplinire măsurile din Memorandumul asumat de către Guvernul Ponta, în martie 2013, sau să identifice altă soluţie pentru stingerea datoriilor dintre RADET şi ELCEN, ambele societăţi fiind deţinute de stat. Preşedintele României trebuia să discute în CSAT, încă din anul 2015,- când i-a solicitat primarul general al Capitalei de la acea vreme, situaţia sistemului de termoficare din Capitală. Motivul: Guvernul a aprobat în martie 2013 un Memorandum care privea fuziunea RADET- ELCEN, iar nouă entitate care s-ar fi creat era de securitate internă a României, potrivit documentelor oficiale.
R: Preşedintele CA a declarat că singură varianta pentru salvarea RADET este insolvenţa. Este o soluţie viabilă şi de durată?
I.S: Insolvenţa ar trebui să fie ultima soluţie pentru redresarea Regiei, ţinând cont de faptul că este vorba de asigurarea unui serviciu vital populaţiei şi că 90% din beneficiarii acestui serviciu sunt persoane fizice şi 50,2 % din preţul gicacaloriei livrat populaţiei este subvenţionat de către Primărie. Faţă de aceste aspecte, ar trebui să existe o legislaţie specială pentru regiile şi societăţiile comerciale care prestează servicii de interes general, şi nu să fie supuse aceleiaşi legislaţii care permite intrarea în insolvenţă pentru o datorie de 40.000 de lei, cât înregistrează şi un butic de la colţul străzii. În timp ce insolvenţa unui butic afectează un cerc restrâns de persoane, în cazul RADET- este afectat un serviciu care serveşte peste 1,4 milioane de locuitori, şcoli, grădiniţe, spitale, cămine de bătrâni şi alte instituţii ale statului.
R: În fiecare an electoral, candidaţii fac promisiuni: reabilitare termică, căldură şi apă caldă gratuită. Ce ar trebui să îşi pună pe agenda cei care vor să devină primar al Capitalei, legat de RADET?
I.S: Din punctul meu de vedere, cei care vor candida şi care doresc să ajungă primari pentru Bucureşti – trebuie să aibă în vedere că RADET este unul dinserviciile cele mai importante pentru cetăţeni, având în vedere că este singurul serviciu vital neprivatizat. Iar obligaţiile primaruluI sunt imperative. În agenda lor, ar trebui că prioritatea numărul unu să fie acest serviciu, şi nu alocarea de fonduri pentru băncuţe, borduri, panseluţe şi ceasuri poleite, lebede negre şi rate mandarin.
R: Ce le-aţi recomandă cadidatilor ca reprezentant al salariaţilor din RADET?
I.S: Să vină şi să prezinte la RADET viziunea despre acest serviciu, să asculte problemele cu care se confruntă salariaţii de mai bine de trei ani: conturiblocate sută la sută şi instalaţii reparate cu banii personali.
Cetățeanul TV
