Compania de instații termoenergetice a fost falimentată oficial la începutul acestui an, după șase ani de lichidare. Parchetul de pe lângă Tribunalul București a ținut în sertar plângerile penale timp de patru ani, după care a închis dosarul. Terenul societății din zona Faur, de peste 30.000 mp, unde se află punctul de lucru al ACM 4, antreprenor controlat de Florian Walter, a fost înstrăinat din curtea Promoterm.
Pe 28 aprilie se reia dosarul în care s-a cerut răspunderea civilă din partea lui Valentin Stoicescu, cel care a jonglat cu acțiunile firmei și a băgat-o în faliment.
„Ruptă” din Termoenerg
Fostul premier Nicolae Văcăroiu decidea în 1993, în calitate de prim-ministru, divizarea Societatii Comerciale Termoenerg SA, cea mai mare fabrică de instalații termo din România. Pe platforma industrială din zona Faur, primea aproximativ trei hectare, clădiri, barăci, dar și echipamente de specialitate firma Promoterm SA. La conducerea unității era numit anul următor Valentin Stoicescu care avea ca scop dezvoltarea unității.
Promoterm SA avea ca obiect de activitate proiectarea, producerea şi comercializarea cazanelor industriale, mici şi mijlocii pentru abur industrial şi apă fierbinte, utilajelor şi echipamentelor energetice şi alte industrii, inclusiv montajul, reparaţii, asistenţă tehnică şi service în ţară şi străinătate, conform Hotărârii de Guvern nr. 16 din 25 ianuarie 1993 privind aprobarea divizării Societății Comerciale Termoenerg S.A. Capitalul social era stabilit undeva la 2,5 miliarde de lei vechi, sau 25 de milioane de lei noi, iar numărul angajaților era de aproape 300 de oameni.
Cine face privatizarea, parte își face
Noul director, Valentin Stoicescu, a inițiat și finalizat procesul de privatizare prin metoda MEBO încă din anul 1994. Altfel spus, sub supravegherea Fondului Proprietății de Stat, salariații au primit pachetul majoritar de acțiuni al fabricii de cazane.
Așa cum s-a întâmplat în toate bufurile de acest gen, Valentin Stoicescu a permis subevaluarea capitalul social până la 23.500 de lei, multe din mijloace fixe nu au fost incluse la evaluare, conform unei sesizări încă din 1995 a lui Bogdan Hossu către Corpul de Control al Primului Ministru.
Apoi, a trecut la o majorare de capital prin care acțiunile au ajuns în posesia sa. Acest lucru s-a întâmplat în 1996. „Consiliul de administrație al Promoterm SA anunță acționarii societății ca în baza aprobării Adunării Generale a Acționarilor din 15 decembrie 1995, a hotărât în ședința din 18 ianuarie 1996, mărirea capitalului social prin aport de capital prin emisiune suplimentara de acțiuni”, erau anunțați salariații în urmă cu două decenii.
Așa a avut loc o mărire de capital sociali cu 765.516 mii lei printr-o emisiune suplimentară de acțiuni care au ajuns în posesia lui Stoicescu sau ale unor firme pe care acesta le administra. A doua majorare are loc peste nouă ani, în 2005, tot în favoarea sa. Am încercat să-l contactăm pe Valentin Stoicescu, însă nu am reușit să-l găsim, iar apropiații săi nu au dorit să ne ofere informații despre acesta pentru a intra cu contact cu fostul șef de la Promoterm.
Insolvența, după ce Walter a cumpărat terenul
În anul 2008, firma este băgată în faliment, însă în afară de câteva automobile și echipamente de lăcătușerie nu mai are altceva în patrimoniu. Asta pentru că terenul de peste trei hectare, 30.236 metri pătrați, fusese vândut, iar alte construcții dispăruseră. Însă, datoriile Promoterm către stat și asociați erau de peste 2,7 milioane de lei. Cumpărătorul terenului a fost Antrepriza de Construcții și Montaje 4 (ACM4) controlată de controversatul Florian Walter. Prețul anunțat salariaților a fost de vreo trei milioane de dolari, conform lui Constantin Rădulescu, fostul lider de sindicat al unității. În jur de 100 de dolari metru pătrat s-a plătit pentru acest teren.
La intrarea în faliment, acționarii Promoterm sunt Valentin Stoicescu 49,493%, Nim Promo SA (40,869%) si lista persoanelor fizece (9,683%). Administratorii societății sunt Valentin Stoicescu (director general, președinte CA), Ioan Ferariu, Georgeta Lazar, Marin Goganu și Adrian Popa.
Dup ce s-a vândut tot ce se putea, creanțele incrise la masa credală neacoperite sunt în cuantum de 2,59 milioane de lei. „Având în vedere sumele recuperate, în baza carora s-au achitat parțial creanțele salariale, suma totală fiind în cuantum de 104.175 de lei.”, precizează reprezentanții lichidatorului, ISD Insolvency SPRL.
Același lichidator care s-a ocupat de falimentul Promoterm a ajuns la concluzia, încă din 2008, că există motive pentru a atrage răspunderea administratorului societății conform art 138.
Este vorba de următoarele fapte:
– au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane;
– au făcut acte de comerț în interes personal, sub acoperirea persoanei juridice;
– au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu ținut contabilitatea în conformitatea cu legea;
– au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au mărit în mod fictiv pasivul acesteia.
Șmecheriile
Din datele puse la dosarul de faliment de ISD Insolvency SPRL reiese că Valentin Stoicescu a jonglat cu acțiunile Promoterm așa cum a dorit.
Spre exemplu, Valentin Stoicescu, în calitate de administrator al Promoterm, a cumpărat acțiuni de la o firmă pe care o controla. „Prin contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni la purtăror, Promoterm SA a cumpărat 2.800 de acțiuni cu valoarea nominală de 980 de milioane de lei vechi la societatea Nim-Promo SA plătind persoanei fizice Eana Marin suma de 300.000 de euro”.
Grafic realizat prin intermediul aplicației termene.ro
Mai mult, acțiunile Nim-Promo nici nu rămân ale Promoterm, deși au fost plătite din banii firmei, ci ajung la Stoicescu. „Prin cererea de mențiuni nr. 431800/6 octombrie 2006 s-a înregistrat între acționarii societății Nim Promo SA administratorul debitoarei Valentin Stoicescu ca deținător a 2.800 de acțiuni, însă nu se regăsește societatea Promoterm SA, cea din conturIle căreia s-a achitat contravaloarea celor 2.800 de acțiuni.”
În final, acțiunile cumpărate de Promoterm cu 300.000 de euro, cedate gratuit lui Stoicescu sunt vândute de aceste încă o dată firmei de la care se făcuse achiziția, mai susțin reprezentanții ISD Insolvency SPRL. „Prin protocolul încheiat la data de 1 iulie 2008 între Nim Promo, Promoterm și Valentin Stoicescu, acesta din urmă a vândut Nim-Promo un număr de 2.801 acțiuni la prețul de 900.000 de lei”.
Plângere analizată patru ani pentru un NUP
ISD Insolvency SPRL a formulat plângere penală împotriva administratorului Valentin Stoiescu ce a făcut obiectul dosarului de cercetare 3735/P/2010, iar la data de 5 iulie 2010 Parchetul de pe lângă Tribunalul București a dispus începerea urmării penale față de Valentin Stoicescu pentru săvârșirea infracțiunilor de delapidare, spălare de bani, bancrută frauduloasă și evaziune fiscală.
După patru ani, prin ordonanța de clasare emisă în data de 31 octombrie 2014, în acest dosar s-a dispus clasarea cauzei.
Cu toate acestea, Valentin Stoicescu nu a scăpat de răspunderea civilă. Cererea de atragere a raspunderii administratorului debitoarei Valentin Stoicescu face obiectul dosarului nr. 40640.00/3/2008 care se va relua pe 28 aprilie, asta pentru că dosarul s-a suspendat pe perioada analizei plângerilor penale.
Cetățeanul TV
