Primăria Municipiului Chișinău a dispus, în cadrul Săptămânii Memoriei dedicată comemorării victimelor Holocaustului 27-31 ianuarie 2025, păstrarea, luni, a unui minut de reculegere în toate instituțiile de învățământ.
De asemenea, Primăria Chișinău organizează, în această săptămână, activități în parteneriat cu instituțiile educaționale și culturale din municipiu pentru a păstra vie memoria victimelor Holocaustului și a pogromurilor din trecur, inclusiv pogromul de la Chișinău din 1903.
Luni, la Liceul teoretic „I.S. Neciui-Levițchi” au loc prelegeri; la Iliceul Teoretic „Mircea Eliade” are loc prezentare de carte a bibliotecii „Ion Creangă” și lecția publică „Crime de război. Holocaustul; la Liceul Teoretic cu Profil de Arte „Nicolae Sulac” se desfășoară masa rotundă „Holocaustul evreilor din Polonia” și expoziția de cărți „Holocaustul-dreptul la memorie”; la Liceul Teoretic cu profil de Arte „Elena Alistar” se desfășoară ore demonstrative; la Liceul Teoretic „Nicolae Milescu-Spătaru” organizează activitatea „Lumânarea memoriei”, iar la Școala primară „Grigore Vieru” s-a realizat un panou informativ etc.
Evenimente vor fi organizate în cursul săptămânii în toate unitățile școlare.
„Să nu uităm niciodată trecutul”
„Primăria Chișinău reafirmă angajamentul de a combate discriminarea și antisemitismul, promovând valori precum toleranța, respectul și empatia.
Să nu uităm niciodată trecutul, pentru a construi un viitor mai drept și mai pașnic.
Primăria Municipiului Chișinău se alătură evenimentelor dedicate Săptămânii Memoriei Holocaustului (27-31 ianuarie 2025), organizând activități în parteneriat cu instituțiile educaționale și culturale din municipiu pentru a păstra vie memoria victimelor Holocaustului și a pogromurilor din trecut, inclusiv pogromul de la Chișinău din 1903”, a scris primarul Chișinăului, Ion Ceban, pe Facebook
Sâmbătă, 25 ianuarie, primarul Ion Ceban a anunțat că „Am avut o întrevedere cu Ambasadorul nerezident al Statului Israel în Republica Moldova, E.S. Joel Lion.
Am reiterat sprijinul comunității evreiești, în contextul războiului din Israel.
Am discutat despre proiectele de dezvoltare a Capitalei și consolidarea relațiilor bilaterale între Municipiul Chișinău și Israel, având în vedere că în capitală activează o bibliotecă, două școli și o grădiniță cu predare în limba ebraică.
De asemenea, am informat diplomatul israelian despre activitățile organizate de municipalitate în contextul marcării la 27 ianuarie a Zilei Internaționale pentru comemorarea Victimelor Holocaustului”.
Israelul a luat decizia de a deschide în anul 2025 o ambasadă la Chișinău.
Holocaustul în Republica Moldova
În vara anului 1941 pe teritoriul actual al Republicii Moldova existau 49 de lagăre de concentrare şi ghetouri, iar în regiunea transnistreană – 189.Cele mai mari lagăre din Moldova se aflau în satele Vertuljeni – 23 000 de oameni, în Secureni – 20 000 de oameni, în Edineţ – 13 000 de oameni, dar şi în Chişinău.
Lagărul din capitală se afla nu departe de sediul actual al Băncii Naţionale a Moldovei. Către sfârşitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul Moldovei locuiau un sfert de milion de evrei, aproximativ 12% din populaţia de la acea vreme, adică fiecare al nouălea locuitor al ţării era evreu (sau aproape 40% din populaţia urbană). „La sfârşitul anului 1941 s-a anunţat oficial că Basarabia este “judenfrei”, adică curăţată de evrei. Rămăseseră poate unităţi care s-au salvat pe undeva. Majoritatea, aici cifrele foarte mult variază, de la 200 000 la 700 000 de oameni, au devenit victime ale acestei maşini de exterminare, scrie dw.com.De pe urma crimelor regimului nazist au avut de suferit nu numai evreii, dar şi romii. Potrivit cercetătorilor, în Moldova au fost exterminaţi peste 50 000 de romi.
Deşi mulţi istorici consideră că de Holocaust se fac vinovaţi doar naziştii, istoricul Anatol Petrenco a făcut nişte descoperiri surprinzătoare. El susţine că Holocaustul în Moldova a început înainte de război, când trupele sovietice au deportat evreii din Moldova în lagărele din Siberia. Astfel, istoricul consideră că mai mulţi cercetători şi politicieni ascund intenţionat adevărul.
„În 1940 comunitatea evreiască a fost lovită de regimul sovietic. Adică, acei evrei care au avut oloiniţă, care au avut cât de cât o proprietate, au fost deportaţi împreună cu familiile lor. Colegii istorici evrei au fost de acord cu părerea mea, că din punct de vedere economic această comunitate evreiască a fost distrusă de regimul sovietic. Nu ştiu de ce se evită să se spună aceste lucruri”, arată istoricul, citat de dw.com.
Cetățeanul TV
