„Primăria paralelă” a Capitalei. Companiile municipale, dezastru pentru Firea și pentru București

Dezastru pentru primarul general Gabriela Firea! Decizia Curții de Apel de a scoate în afara legii companiile municipale „scurtcircuitează” bugetul Capitalei, care ar putea fi blocat în cazul în care primarul va încerca să susțină financiar holdingul municipal.

Judecătorii au stabilit nu numai că societățile au fost înființate ilegal – prin hotărâri adoptate cu majoritatea simplă a consilierilor, în loc de majoritate calificată, așa cum cere legea în cazul deciziilor care privesc patrimoniul autorităților publice –, dar și că Primăria a încălcat și principiile constituționale ale economiei de piață și asigurarea concurenței.

Șoc! Companiile municipale trebuie dizolvate

Nicio critică venită din spațiul public nu a clintit-o pe Gabriela Firea de la punerea în practică a utopiei cu holdingul de firme al Primăriei Capitalei. După ce judecătorii au aruncat în aer hotărârile Consiliului General (CGMB) de înființare a companiilor municipale, declarându-le ilegale, situația este mai complicată ca oricând.

Deși decizia Curții de Apel București nu spune explicit că firmele trebuie desființate, este clar că acestea trebuie dizolvate deoarece nu mai pot funcționa câtă vreme înființarea lor a fost declarată ilegală.

Iar cea mai bună dovadă în acest sens vine tot de la Gabriela Firea, deși edilul a pretins tot timpul că decizia instanței NU creează niciun efect, iar pentru radierea acestor societăţi ar fi necesar un nou proces. În totală contradicție cu această declarație, primarul general a inițiat, recent, un proiect de hotărâre pentru confirmarea hotărârilor de înfiinţare a Energetica – una dintre cele 20 de companii a căror înființare a fost declarată ilegală.

Curtea de Apel: S-au încălcat principiile economiei de piață

Prin Decizia civilă 6504 din 22 noiembrie 2018, Curtea de Apel București a admis recursul formulat de Uniunea Salvați România (USR) împotriva hotărârii pronunțate în prima instanță de Tribunalul București în dosarul nr. 19404/3/2017.

Curtea a constatat, mai întâi, că hotărârea instanței de fond nu era motivată decât sub aspectul nelegalității hotărârilor CGMB prin neadoptarea acestora cu majoritatea cerută de lege, nu și sub aspectul oportunității adoptării actelor, între altele privind încălcarea principiilor constituționale ale economiei de piață și asigurarea concurenței.

Judecătorii au constatat, apoi, că Tribunalul a interpretat eronat normele de drept aplicabile în această cauză atunci când a reținut că actele administrative contestate puteau fi adoptate cu majoritate simplă. Instanța a arătat că hotărârile CGMB de înființare a companiilor municipale produc efecte prin mărirea sau diminuarea patrimoniului autorității publice, deci trebuiau adoptate cu majoritate calificată (două treimi din numărul total de consilieri).

„Aporturile în numerar aduse de Municipiul Bucureşti pentru înfiinţarea societăţilor – 119.800 lei pentru fiecare dintre acestea – reprezintă valori patrimoniale, care sunt transmise din patrimoniul Municipiului Bucureşti în patrimoniul societăţii. (…) Curtea mai arată că nu are relevanţă faptul că suma de bani echivalentă  aportului în numerar a fost inclusă anterior în bugetul Municipiului Bucureşti şi a devenit o cheltuială bugetară, întrucât efectele asupra patrimoniului autorităţii se produc prin asumarea obligației de aportare din punct de vedere juridic, mai precis, ca urmare a constituirii societăţii”, a argumentat instanța.

Primăria a mimat asocierea cu Ciclop

Juriștii Primăriei au susţinut că hotărârile CGMB privesc înfiinţarea unei societăţi  pe acţiuni, având ca acţionar majoritar Municipiul Bucureşti, cu un procent de 99,9% din capitalul social şi o altă persoană juridică cu o participaţie de 0,1%, ceea ce constituie o asociere sau o cooperare cu altă persoană juridică.

Instanța a stabilit, însă, că totul a fost doar un tertip, neexistând o intenție reală de asociere în vederea desfășurării unor activități economice.

Astfel, „asociatul” PMB din companiile municipale, SC Service Ciclop SA, este controlat tot de Primărie.

Mai mult, Primăria nu a demonstrat contribuția reală a Service Ciclop SA la buna desfășurare a activităților economice ale niciuneia dintre societățile pe acțiuni înființate, iar „asociatul” nu deține cunoștințe sau experiență în domenii atât de variate.

„Nu se poate susţine în mod valabil nici eventuala contribuţie a Service Ciclop SA la buna funcţionare a activităţilor economice pe care societăţile pe acţiuni înființați le-ar fi desfășurat, întrucât acestea nu au legătură cu obiectul de activitate al Service Ciclop SA. De asemenea, nu rezultă din alte împrejurări faptul că acest asociat minoritar ar deţine cunoştinţe în domenii atât de variate precum tehnologia informaţiilor, furnizarea energiei electrice şi termice, servicii energetice, administrarea si dezvoltarea infrastructurii unităţilor sanitare ale municipalităţii, protecţia civilă etc. Astfel, Curtea constată că, în fapt, nu a existat o intenţie de asociere a Municipiului Bucureşti cu Service Ciclop SA, în sensul de punere în comun a unor resurse în vederea desfăşurării unor activităţi economice pentru gestionarea unor servicii publice”, au concluzionat judecătorii.

Mii de angajați, practic fără ieșire

De la cimitire, până la străzi, poduri, agrement, energie şi spaţii verzi, companiile au înghiţit vechile administraţii subordonate primăriei, cu tot cu personal – sau cel puțin o parte din acesta.

Sunt deja mii de angajaţi în cele 22 de companii, iar soarta acestora este mai incertă ca oricând.

În urma hotărârii instanței, vechile direcții ar trebui să funcționeze în paralel cu companiile care le-au înglobat, iar acestea din urmă sunt complet blocate. În 2019, angajații nu-și vor mai primi salariile, nu se mai pot face plăți, nu se mai pot încasa facturi și nu se mai pot face lucrări de niciun fel.

Asta pentru că în bugetul Primăriei Capitalei pe anul 2019 nu vor mai putea fi prevăzute alte împrumuturi sau fonduri pentru companiile municipale, pentru simplul fapt că hotărârile de înființare ale acestora au fost declarate ilegale.

Dacă, totuși, primarul general va avea în vederea finanțarea holdingului municipal, prefectul Capitalei, oricine ar fi acela, are datoria să atace imediat în instanță proiectul de buget, pe motive de legalitate..

În această situație, Capitala va ajunge într-o situație extrem de grea din punct de vedere financiar. Până la aprobarea bugetului, primăria și companiile sale vor fi obligate să supraviețuiască cu bugetul mediu lunar din 2018.

„Instituţiile publice şi acţiunile nou-aprobate în anul curent, dar care încep cu data de 1 ianuarie a anului bugetar următor, vor fi finanţate, până la aprobarea bugetului, în limita a 1/12 din prevederile acestora cuprinse în proiectul de buget”, se stipulează în Legea finanțelor publice.

Risipă fără precedent de bani publici

Companiile primăriei au primit, până în prezent, peste 600 de milioane de euro din bugetul Primăriei Municipiului Bucureşti, adică peste 20% din bugetul anual al Capitalei – bani care ar trebui recuperați. Au închiriat sedii, au cumpărat maşini, logistică IT şi utilaje. Cum vor fi, însă, recuperați acești bani de la niște companii înființate ilegal rămâne un mare mister.

Cele 20 de societăți ale căror hotărâri CGMB de aprobare a înființării au fost anulate de către Curtea de Apel sunt companiile municipale Dezvoltare Durabilă, Energetica, Consolidări, Străzi, Poduri și Pasaje, Parking, Managementul Traficului, Medicala, Turistica, Parcuri și Grădini, Agrement, Tehnologia Informației, Sport pentru Toți, Managementul Transportului, Publicitate și Afișaj, Pază și Securitate, Iluminat Public, Imobiliara, Întreținerea Arborilor și Spațiului Verde, Protecție Civilă și Voluntariat, precum și Eco Igienizare.

Lefuri de bancher în firmele lui Firea

Deținând în exclusivitate controlul asupra companiilor municipale, Primăria Capitalei a tăiat și a spânzurat. Una dintre primele măsuri a fost acordarea unor salarii uriașe. Astfel, cel mai mare salariu mediu brut este plătit de Trustul de Clădiri Metropolitane – 11.680 lei lunar, urmat de Compania de Consolidări – 9.400 lei, Compania de Dezvoltare Durabilă – 8.860 lei și Compania de Tehnologia Informației – 7.700 lei.

Salariile medii sunt și ele foarte mari. De pildă, angajaţii Companiei Municipale Dezvoltare Durabilă au un salariu mediu net de peste 6.200 de lei pe lună, adică de 2,3 ori mai mult decât este salariul mediu net în restul economiei.

La Compania Municipală Publicitate şi Afişaj, salariul mediu net este de 5.958 lei pe lună, la Compania Municipală Sport Pentru Toţi – 4.997 lei pe lună, iar la Compania Municipală Protecţie Civilă şi Voluntariat – 4.489 lei pe lună.

Consiliului Concurenței – holdingul Capitalei nu este în regulă

Și Consiliul Concurenței a atras atenția că holdingul Capitalei nu este în regulă. Primăria generală a Capitalei a fost somată de Concurență să respecte două principii esențiale: să nu intre cu societăți municipale pe piețe unde oferta de servicii este bogată și să obțină prețuri sub cele ale pieței când încredințează direct un contract. Primăria Capitalei a făcut exact invers: a intrat, în schimb, pe piețe saturate de servicii și costurile sunt peste cele ale pieței.

Energetica, „Greu de ucis”

În loc să desființeze companiile municipale înființate ilegal, după cum au stabilit judecătorii, primarul general Gabriela Firea vrea să recurgă la un tertip pe care l-au mai folosit și alți edili: o altă hotărâre cu conținut identic cu al celei desființate de instanță.

Gabriela Firea a inițiat un proiect de hotărâre privind confirmarea hotărârilor de înfiinţare a Companiei Municipale Energetica Bucureşti SA.

De altfel, în document se specifică negru pe alb că hotărârea este „ca urmare a Deciziei Curţii de Apel Bucureşti secţia a VIII a – Contencios Administrativ si Fiscal nr. 6504 în Dosarul nr. 19404/3/2017, prin care se anulează actul administrativ de înfiinţare, respectiv Hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr. 94/29.03.2017”.

Proiectul prevede, totodată, transferarea centralei de la Casa Presei de la Radet către Energetica SA. În plus, Firea dorește delegarea gestiunii serviciului public de alimentare cu energie termică – activitatea de producere a energiei termice – către compania municipală și divizarea ei în două societăți, una de furnizare de apă caldă și căldură, cealaltă de servicii energetice.

„Se aprobă confirmarea Hotărârii nr. 67/28.02.2017 privind aprobarea de principiu a înfiinţării unei societăți comerciale pe acțiuni având ca obiect principal de activitate – producerea, furnizarea energiei electrice și termice, servicii energetice și de mentenanță, a Hotărârii nr. 94/29.03.2017 privind aprobarea înfiinţării societății pe acţiuni Compania Municipală Energetica Bucureşti SA şi aprobarea tuturor hotărârilor de organizare și funcționare. Se aprobă delegarea gestiunii serviciului public de alimentare cu energie termică – activitatea de producere a energiei termice, în arealul deservit de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică Bucureşti-Ilfov și atribuirea directă a contractului de delegare către operatorul regional Compania Municipală Energetica Bucureşti SA. Se aproba divizarea Companiei Municipale Energetica București SA”, se arată în proiectul de hotărâre obținut de ziarul „Cetățeanul”.

Conștientă de consecințele deciziei instanței privind înființarea companiilor municipale, Gabriela Firea propune acest proiect de hotărâre „pentru a nu arunca în haos colectivitatea locală” și pentru a nu „compromite din punct de vedere tehnic onorarea de către România – şi, implicit, de Capitala acesteia – a statutului de ţară chemată să asigure preşedinţia rotativă a Uniunii Europene”.

PUG-ul Capitalei, „Un pod prea îndepărtat”

Nu doar iminenta desființare a companiilor municipale dă coșmaruri Gabrielei Firea, ci și eșecul Planului Urbanistic General (PUG) al Capitalei.

Noul PUG nu a putut fi finalizat până la sfârșitul anului trecut, așa cum estimau extrem de optimiști oficialii PMB, iar stadiul lucrărilor este de-a dreptul descurajator, potrivit unor surse avizate.

În această situație, Consiliul General al Municipiului Bucureşti nu a avut încotro și, în decembrie 2018, a aprobat prelungirea, „fără număr”, a valabilităţii vechiului PUG, pentru a nu se bloca autorizarea în construcții. Astfel, valabilitatea PUG-ului Capitalei a fost prelungită „până la intrarea în vigoare a noului Plan Urbanistic General”. Valabilitatea Planului Urbanistic General, aprobat în anul 2000, a mai fost prelungită şi în 2010, 2011, 2012 şi 2015.

Până acum, Primăria a plătit peste 2 milioane de euro pentru lucrări care valorează mult mai puțin, ne-au spus aceleași surse. Asocierea constituită sub umbrela Universității de Arhitectură „Ion Mincu” se află acum într-o situație delicată.

Contractual, spun surse avizate, se impune, acum, aplicarea de penalități, pentru că unele studii de fundamentare nu au fost predate la termenul stabilit prin contract sau chiar au fost refuzate de la recepție și plată, nefiind realizate în conformitate cu standardele asumate.