Prietenul lui Tăriceanu i-a dat NUP lui Ponta. Cine este procurorul Dragoş Cojocariu

Procurorul care a decis clasarea sesizării față de Victor Ponta depusă de PNL Cluj a lucrat un an la Cancelaria primului ministru Călin Popescu Tăriceanu. Dragoș Cojocariu de la Parchetul General a decis să nu înceapă urmărirea penală față de premierul Victor Ponta, acuzat de trafic de influenţă de PNL Cluj pentru nerespectarea termenului legal privind organizarea alegerilor parţiale.

Procurorul Dragoş Cojocariu a decis clasarea cauzei pe 6 aprilie 2015, considerând că nu s-au întrunit elementele necesare pentru începerea urmării penale a premierului Ponta. PNL Cluj a contestat pe 21 mai 2015 ordonanţa de clasare dată de procurorul de caz, dar şi de data aceasta fără succes, chiar dacă a invocat decizia Curţii de Apel Cluj, care a constatat că Guvernul a făcut un ”exces de putere” când nu a organizat alegerile parţiale.

Potrivit presei, din octombrie 2005 până în septembrie 2006, Cojocariu a fost detaşat ca procuror la Cancelaria primului-ministru, în Departamentul de Luptă Antifraudă. La data respectivă, premier era Călin Popescu Tăriceanu. Dragoș Cojocariu a primit în 2002, pe când activa ca tânăr procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, „Diploma pentru merit judiciar” clasa V din partea lui Adrian Năstase și Ion Iliescu.

A plecat de la DNA la Parchetul General

Ajuns în Capitală, Cojocariu a activat mai mulți ani în cadrul DNA – Serviul Teritorial București. În martie 2014, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât „încetarea activităţii la Direcţia Naţională Anticorupţie –Serviciul Teritorial Bucureşti a domnului procuror cu grad profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Cojocariu Dragoș Cornel, delegat la Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, începând cu data de 01.04.2014 şi continuarea activităţii la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, începând cu aceeaşi dată”, se arată într-o decizie a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Decizii judecătorești, ignorate

Potrivit gandul.info, există trei decizii a trei instanţe din România – Curtea de Apel Cluj şi de două ori Curtea de Apel Bucureşti, care confirmă faptul că Guvernul nu a respectat legea privind organizarea la termen a alegerilor parţiale locale şi parlamentare şi le-a blocat în mod intenţionat. În motivarea deciziei de la Cluj, instanţa a decis că este vorba de ”un exces de putere” din partea Guvernului. Nicio decizie nu este definitivă.

Guvernul Ponta a refuzat să organizeze alegeri, deşi s-a depăşit termenul legal, pentru şapte preşedinţii de Consilii Judeţene: Vâlcea, Neamţ, Botoşani, Mehedinţi, Cluj, Hunedoara şi Brăila. Nici la Sibiu nu au fost organizate alegeri, după ce Klaus Iohannis a devenit oficial preşedintele României. În acest moment, nici în Târgovişte nu există un primar ales, vechiul primar pierzându-şi această calitate şi nici la Râmnicu Vâlcea.