Cine a câștigat cu adevărat platoul continental al Mării Negre? Ce NU a spus Aurescu, „eroul” de la Haga

Prezentat de presă drept eroul României în disputa cu Ucraina pentru platoul continental al Mării Negre, Bogdan Aurescu nu a dezvăluit niciodată rolul determinant pe care l-au avut avocații străini plătiți cu sute de mii de euro. Aurescu a reiterat tot timpul doar că a fost un efort de echipă. Totuși, avocații străini sunt cei care au câștigat, de fapt, procesul de la Curtea Internațională de Justiție.

Victoria strălucită obținută de România în disputa cu Ucraina pentru platoul continental al Mării Negre a fost asumată de actualul ministru al Afacerilor Externe, „tehnocratul” Bogdan Aurescu.

Articol realizat de Sorin Ghica și Cătălin Antohe

„Eroul de la Haga” și nu prea…

Procesul internațional de la Haga, România contra Ucraina, a durat aproape 5 ani și a fost finalizat pe 3 februarie 2009 cu un câștig de 79,34% din suprafața în dispută, adică 9.700 km² de platou continental și zonă economică exclusivă au revenit României. De atunci, Bogdan Aurescu, Agentul României pentru Curtea Internațională de Justiție a fost cunoscut în spațiul public drept „eroul de la Haga”.

În toată această perioadă, 2004-2009, Bogdan Aurescu a fost supervizor al activității echipei care a reprezentat România în procesul cu Ucraina de la Curtea Internațională de Justiție privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră.

Potrivit surselor Cetățeanul, creierele din spatele acestui succes remarcabil sunt avocați de mare renume internaționali, plătiți gras pentru asta de statul român.

„Un succes diplomatic, un succes al aplicării dreptului internaţional…”, „un mare succes al ţării noastre”, exaltau, deopotrivă, presa și oficialii de la București. Mai mult, nimeni nu sufla o vorbă când venea vorba despre proces, de rolul crucial avut de avocații străini, ci doar despre români. „Echipa de 20 de experţi români, condusă de diplomatul Bogdan Aurescu, a demonstrat, cu probe, că Insula Şerpilor – teritoriu ucrainean – era în realitate doar o stâncă…”, mai notau jurnaliștii, fără să știe cine a câștigat, de fapt, procesul de la Haga.

Diplomați români consacrați ne-au spus că experții români singuri nu ar fi avut șanse să câștige un asemenea proces.

„Franța și Marea Britanie, puteri maritime, au dezvoltat o filieră de felul ăsta încă din secolul XIX. Ceea ce nu e cazul tradiției juridice românești. E un domeniu super-specializat, comparabil cu dreptul spațial”, ne-au explicat surse din Ministerul Afacerilor Externe.

CITEȘTE ȘI Meritocrația ministrului Aurescu. Cum este blocat de trei ani postul de consul general dat ilegal beizadelei lui Meleșcanu

Creierele din spatele eroului de la Haga, plătite cu sute de mii de euro

Ziarul Cetățeanul îi prezintă pe experții care au reprezentat  România în litigiul cu Ucraina și sumele pe care le-au încasat aceștia.

Experții străini care au făcut parte din echipa României sunt printre cei mai reputați specialiști în domeniul dreptului internațional, fiind implicați în numeroase cazuri în fața Curții Internaționale de Justiție și în fața altor instanțe internaționale.

Vioara întâi a echipei României în procesul de la Haga a fost James Richard Crawford, plătit cu 153.102 euro și 75.956 lire sterline (contractul cu MAE a fost încheiat pe 18 august 2004). Originar din Australia, profesorul James Richard Crawford este considerat o legendă a dreptului internațional.

A predat Drept Internațional la Universitatea Cambridge și a fost membru al Comisiei de drept internațional a ONU. După ce a părăsit Cambridge, James Richard Crawford a devenit chiar judecător la Curtea Internațională de Justiție.

Profesorul Crawford a consiliat mai multe guverne pe probleme diverse, inclusiv pe legea disputelor maritime în ceea ce privește delimitările și pescuitul.

În noiembrie 2009, președintele Traian Băsescu i-a acordat ordinul National „Serviciul Credincios” și gradul de „Cavaler”, în semn de recunoștință pentru contribuția sa determinantă la verdictul pe care România l-a primit la Haga.

Profesorul James Richard Crawford s-a stins din viață, la vârsta de 72 de ani, pe 31 mai 2021

Alain Pellet este alt monstru sacru al dreptului internațional maritim din echipa României, pentru un preț de 157.970 euro.

Profesor de drept internațional în cadrul Universității Paris Ouest Nanterre – La Défense, director al Centrului de Drept International de la Nanterre, care funcționează în cadrul acesteia, precum și director al programului de studii post-universitare în drept internațional și dreptul european al relațiilor economice internaționale.

De asemenea, profesorul Pellet este președintele Societății franceze pentru drept internațional și fost președinte al Comisiei de drept internațional a Națiunilor Unite.

Din 1990, este membru al Comisiei ONU de Drept Internațional, al cărei președinte a fost în perioada 1997-1998.

Pellet este unul dintre cei mai activi practicieni în domeniul dreptului internațional, fiind implicat, în calitate de arbitru, consilier și avocat în mai multe proceduri arbitrale, precum și consilier în majoritatea disputelor supuse în ultimii ani soluționării Curții Internaționale de Justiție.

Și profesorul Alain Pellet a primit, în decembrie 2009, decorația acordată de șeful statului. Ceremonia a avut loc la sediul Ambasadei României la Paris.

Știu că procesul de la Haga a fost câștigat pe baza pledoariei (sute de pagini) construite de doi experți francezi, specializați în drept maritim. Au fost primiți la Ambasada României în Franța, cu Bogdan Aurescu de față, de partea română, atunci când s-a dat verdictul în litigiul cu Ucraina” – reputat diplomat român.

Alan Vaughan Lowe s-a alăturat mai târziu echipei României, pe 9 februarie 2007 și a fost plătit cu 60.370 euro. Lowe este profesor emerit de drept internațional public și membru emerit al Colegiului All Souls din cadrul Universității Oxford.

A fost arbitru în multe arbitraje de investiții sub auspiciile Curții Permanente de Arbitraj și a altor organisme. Vaughan Lowe a fost judecător ad-hoc la Curtea Europeană a Drepturilor Omului și judecător nominalizat de Regatul Unit la Tribunalul European pentru Energie Nucleară.

Daniel Müller a intrat în proces pe 31 iulie 2006 și a primit 25000 euro. Müller este doctor în drept, specializat în soluționarea diferendelor internaționale și l-a asistat pe profesorul Alain Pellet în mai multe procese.

Daniel Müller a reprezentat state în calitate de consilier și avocat în fața curților și tribunalelor internaționale, inclusiv a Curții Internaționale de Justiție, a Tribunalului Internațional pentru Dreptul Mării, a Curții Europene a Drepturilor Omului, a Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Scamatoria post-Haga, trambulină politică pentru Aurescu

Prin Hotărârea de Guvern 1552/18 decembrie 2003, Guvernul Adrian Năstase a aprobat plata de către Ministerul Afacerilor Externe a unei sume totale de până la 2 milioane de dolari pentru deschiderea procesului de la Haga. „Acest plafon a fost stabilit pe baza unui deviz estimativ elaborat de experții internaționali care au oferit asistență părții române, în urma evaluărilor costurilor înregistrate în cazuri comparabile în care aceștia furnizaseră expertiză”, a precizat MAE pentru ziarul Cetățeanul.

Cheltuielile efective totale – care au inclus, pe lângă plata experților străini, onorariile experților în domeniul hidrografic, topografic si cartografic, cheltuielile legate de editarea actelor de procedură care au fost depuse de către partea română, inclusiv a volumelor de anexe, cheltuielile pentru logistica necesară în vederea susținerii audierilor în fața CIJ, cheltuieli de expertiză legate de pregătirea materialului probatoriu utilizat în susținerea argumentației părții române – s-au ridicat la aproape 630000 de euro, ne-a comunicat Ministerul Afacerilor Externe.

Fără îndoială că banii publici au fost cheltuiți cu folos în cazul România contra Ucraina. Faptul că informațiile de mai sus nu au fost făcute publice timp de 12 ani poate fi explicat, spun diplomații cu care am stat de vorbă, prin faptul că Bogdan Aurescu a dorit să fie considerat principalul artizan al victoriei României, pentru a-și putea construi imaginea de mare specialist și diplomat. Și o importantă trambulină politică, după cum s-a adeverit ulterior. În ciuda nenumăratelor probleme și scandaluri din MAE, Aurescu este mereu pe lista scurtă a miniștrilor de externe, indiferent de culoarea politică a acestora.

Cetățeanul TV

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.