Organizația Mondială a Sănătății a avertizat în ianuarie statele lumii că trebuie să se pregătească pentru o eventuală pandemie de coronavirus. Cu toate acestea, România a așteptat mai bine de o lună până să decidă primele măsuri, legate de achiziția materialelor de urgență.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a făcut, la 22 ianuarie 2020, o serie de recomandări pentru a contracara răspândirea coronavirusului, care începuse să facă ravagii în China.
În baza acestor recomandări, România trebuia să asigure gestionarea infecţiilor cu noul virus, inclusiv supravegherea activă, depistarea timpurie, izolarea şi tratamentul cazurilor, urmărirea contactelor şi prevenirea răspândirii continue a infecţiei. Un alt aspect extrem de important era asigurarea stocurilor de materiale sanitare de urgență pentru protecția personalului medical din spitale, aflat în prima linie a luptei cu virusul, dar și a populației (halate de unică utilizare, măști de protecție etc.).
Victor Costache, 24 februarie: „Se lucrează la achiziția materialelor de urgență”
Avertismentul pare că nu a fost luat nicio clipă în serios de autoritățile române, care abia la o lună de la reuniunea OMS, au decis să făcă demersuri pentru aceste achiziții vitale.
Culmea, în 24 ianuarie 2020 ministrul Sănătății Victor Costache făcea apel la calm pentru populație, spunând că, în acest moment, nu există înregistrat niciun caz de coronavirus în România.
Tot atunci, Costache „a scăpat porumbelul”, afirmând că „se lucrează la achiziția materialelor de urgență”.
„În momentul de față, avem 3.500 de locuri suplimentare de carantină și se lucrează la achiziția materialelor de urgență”, a spus Costache.
Întrebat despre data la care vor fi finalizate aceste achiziții, inclusiv cele 35 de termoscanere ce urmează a fi instalate în aeroporturi, ministrul Sănătății de atunci și-a exprimat speranță că „la începutul lunii martie ar trebui să avem materialele necesare”.
Pandemie de coronavirus. S-au golit farmaciile
Cu alte cuvinte, Ministerul Sănătății, dar și Departamentul pentru Situații de Urgență, condus de secretarul de stat Raed Arafat, au pierdut timp prețios până să demareze procedura de achiziție a materialelor sanitare.
În aceste condiții, este explicabilă penuria nu numai din spitale, dar și din farmacii a materialelor sanitare de primă necesitate, precum măști și mănuși de unică folosință, alcool sanitar etc., imediat după ce pandemia de coronavirus a ajuns la granițele României. Lipsa stocurilor, dar și pericolul extrem la care se expun în spațiile închise ale farmaciilor, i-a determinat pe farmaciști să ceară sprijin de la Guvern.
Costache a acuzat „greaua moștenire” a PSD
La scurtă vreme după asta, Costache a ieșit iar la rampă, de data aceasta acuzând „greaua moștenire” a PSD. Mai exact, depozitele goale care ar fi trebuit să fie burdușite cu materiale de urgență, după ce România, dar și alte țări europene, fuseseră avertizate încă de anul trecut că ne paște o pandemie.
„Am semnalat de la început că stocurile lăsate de PSD sunt zero, pentru asta am adoptat acea ordonanţă de urgenţă împreună cu Ministerul Afacerilor Interne, iar la începutul lui martie ar trebuie să avem materialele necesare”, atrăgea atenția ministrul.
Nu ne îndoim de sinceritatea lui Costache în acele momente, că într-adevăr fostul ministru al Sănătății Sorina Pintea și actualul secretar de stat Raed Arafat nu s-au îngrijit de stocurile de materiale sanitare.
Dar guvernarea PNL a pierdut timp prețios înainte ca șeful Sănătății Victor Costache să anunțe că „se lucrează la achiziția materialelor de urgență”.
Recomandările OMS despre coronavirus înainte de declararea pandemiei
Comitetul de Urgență al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii s-a reunit la data de 22-23 ianuarie 2020, pentru a analiza situația creată de noul coronavirus, care la acea dată începea să facă ravagii în China.
La final, experții OMS au elaborat o serie de recomandări pentru state, anticipând că noul virus va trece granițele Chinei și se va răspândi cu rapiditate în toată lume, provocând o pandemie de coronavirus.
Astfel, toate țările ar trebui să fie pregătite pentru carantină, inclusiv supravegherea activă, depistarea timpurie, izolarea și gestionarea cazurilor, urmărirea contactelor celor infectați și prevenirea răspândirii continue a infecției cu nCoV 2019 și să transmită aceste date la OMS.
Totodată, țările ar trebui să pună un accent deosebit pe reducerea infecției umane, prevenirea transmiterii secundare și răspândirea internațională și să contribuie la răspunsul internațional – comunicarea și colaborarea multisectorială și participarea activă la creșterea cunoștințelor despre virus și boală, precum și promovarea cercetării. Țările ar trebui să urmeze și sfaturile de călătorie din partea OMS.
CITEȘTE ȘI: Pandemia de coronavirus. Au știut și n-au făcut nimic!
Cetățeanul TV
