Oamenii de afaceri germani se arată foarte interesați să investească în Valea Jiului, ajunsă o veritabilă Vale a Plângerii cu largul concurs al Comisiei Europene, controlată de tandemul franco-german, care ne-a impus închiderea minelor și termocentralelor.
Planul nemților, care sigur nu s-a născut peste noapte, a fost devoalat de directorul general al Camerei de Comerţ şi Industrie Româno – Germane (AHK România), Sebastian Metz. În loc să ne exploatăm resursele naturale, vom cumpăra energie, produsă în Valea Jiului, de la nemți.
El a anunțat marți, la Timişoara, că fostele zone de exploatare minieră din Valea Jiului ar putea fi revitalizate şi transformate inclusiv în puncte de interes turistic prin implicarea mediului de afaceri german, dispus să aducă noi tehnologii verzi.
Sebastian Metz a participat la conferinţa organizată de Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană, la Timişoara, privind restructurarea şi revitalizarea Văii Jiului în era post-minerit.
„Nu dorim doar să aducem doar o delegaţie germană în Timişoara (la conferinţă, n.r.), ci prin evenimentul de astăzi dorim să contribuim la revitalizarea şi restructurarea anumitor zone; vorbim despre zonele de extragere miniere din Valea Jiului, dorim să prezentăm tehnologiile şi know-how-ul german aici, să contribuim la transformarea acelei zone. Dorim să depăşim domeniile obişnuite de automotive, comerţul cu amănuntul şi vrem să mergem şi în zonele în care apar probleme, să intervenim şi să colaborăm la nivel local şi în zonele cu probleme. Astfel de zone sunt fostele centre de extragere minieră, de extragere a cărbunilor, cum este Valea Jiului, dorim să ajutăm la transformare, la tranziţie, să trecem la energie verde, la turism în acele zone. Ne preocupă transformarea verde şi cea digitală. Prin discuţiile de astăzi dorim să pornim proiecte-pilot, care să convingă comunităţile locale că această transformare spre tehnologiile verzi va avea succes şi pe plan local”, a detaliat directorul general al AHK România.
Forță de muncă e din belșug
Sebastian Metz a punctat şi faptul că forţa de muncă este un alt aspect important, urmărindu-se ca oamenii să aibă de muncă.
„Dorim ca persoanele, comunităţile care trăiesc în aceste zone supuse transformării să se reprofileze, să înveţe noi activităţi, să folosim această forţă de muncă pe plan local, nu vrem ca ei să migreze şi să părăsească aceste zone”, a arătat Metz.
„Trebuie să ţinem pasul cu sistemul de învăţământ, care prezintă baza pentru a putea merge mai departe în etapele de evoluţie ale acestui proiect”, a încheiat Sebastian Metz.
Cetățeanul TV
