Judecătorii au confirmat: Concurs măsluit pentru șefia Operei Naționale

Opera Națională
Judecătorii au confirmat că Ministerul Culturii a manipulat concursul pentru postul de manager al Operei Naționale

Justiția a confirmat ilegalitățile comise de Ministerul Culturii la concursul pentru funcția de manager al Operei Naţionale Bucureşti (ONB), organizat în 2012. După 6 ani de procese, judecătorii i-au dat dreptate lui Cătălin Ionescu (Arbore), cel care a pierdut atunci concursul în favoarea lui Ioan Răzvan Dincă, în urma unor abuzuri flagrante. Ministerul Culturii a fost obligat de judecători să-l numească manager al ONB pe Cătălin Ionescu Arbore.

Prin Decizia civilă nr. 7207/17.12.2018, magistrații Curții de Apel București au răsturnat soluția dată de Tribunalul București, care stabilise, în ciuda tututor probelor care dovedeau frauda, că acel concurs s-a desfășurat corect.

„Admite recursul. Modifică sentinţa în sensul că admite în parte cererea, astfel cum a fost completată şi modificată, şi dispune anularea procesului-verbal din 19.12.2012 al comisiei de soluţionare a contestaţiilor; anularea parţială a rezultatului concursului, în sensul eliminării candidatului Dincă Răzvan Ioan; anularea Ordinului MCPN nr. 2737/20.12.2012 prin care s-a aprobat rezultatul final al concursului de proiecte de management pentru Opera Naţională Bucureşti; anularea contractului de management nr. 51/21.12.2012; obligarea pârâtei la emiterea unui ordin prin care să declare câştigător pe reclamant. Respinge, în rest, cererea. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică din 17 decembrie 2018”, potrivit deciziei Curții de Apel București.

Opera Națională
Cătălin Ionescu Arbore (stânga) a câștigat în instanță postul de manager al Operei Naționale București, atribuit ilegal de Ministerul Culturii lui Răzvan Ioan Dincă

Numai că, până ca Justiția să facă dreptate, mandatul lui Ioan Răzvan Dincă, ajutat de Ministerul Culturii să promoveze ilegal concursul de manager al ONB, a expirat, iar în locul său a fost numit interimar, în urmă cu o lună, Răsvan Cernat – unul dintre cei trei candidați pentru postul de manager, scos la concurs în 2012.

În urma desfășurării celor două etape ale concursului (proiect de management și interviu), Răzvan Ioan Dincă obţinusemedia 8.65, Cătălin Ionescu Arbore – 8.49, iar Răsvan Cernat – 7.00.

„Blatul” de la Ministerul Culturii

Cătălin Ionescu Arbore, scenograf de profesie, a fost angajat al Operei Naționale București timp de 30 de ani. În urma concursului organizat în decembrie 2005, acesta a fost numit director general al ONB, inițial pe o perioadă de probă și ulterior definitivat pe această funcție.

La evaluările făcute de Ministerul Culturii, Arbore a primit notele 9.27 – în anul 2009, nota 9.75 – în martie 2010 și, respectiv, nota 8.95, în decembrie 2010.

Ca urmare a acestei ultime evaluări situate sub pragul minim de 9.00, mandatul său de director a încetat și a început un mandat interimar, ,,până la data ocupării postului prin concursul de proiecte de management care se va organiza pentru această instituție publică de cultură, potrivit legii”.

Cătălin Ionescu Arbore spune că ultima evaluare nu a fost în concordanță cu rezultatele foarte bune ale Operei în mandatul său și afirmă că oficiali din Ministerul Culturii l-au „sfătuit” să nu conteste evaluarea, sub pretextul devansării concursului pentru postul de manager. Acum, Arbore regretă că nu a făcut-o și că a acceptat compromisul.

Ordine emise pe șest

Următorul concurs a fost anunțat abia după 2 ani, iar Ministerul Culturii a început cu stângul.Prin Ordinul nr. 2664/21.02.20I2, a fost aprobată componența nominală a Comisiei de concurs și a Comisiei pentru soluționarea contestațiilor. Numai că aceste ordine nu au fost publicate și nici nu a fost aduse la cunoștința candidaților.În această situație s-au regăsit, ulterior, multe alte dispoziții ale ministrului Culturii și documente ale Comisiei de concurs ce priveau în mod direct organizarea și desfășurarea concursului și care ar fi trebuit aduse la cunoștința candidaților și la cunoștința publică.

Opera Națională
Comisia de concurs a modificat regulile chiar în timpul concursului. Astfel, durata proiectelor de management a fost modificată de la 3 ani, la 5 ani

Regulamentul de organizare și desfășurare al concursului de proiecte de management pentru Opera Națională București delega membrilor Comisiei de concurs atribuția de a aproba punctajul grilei de evaluare pentru criteriile în baza cărora se notează proiectul de management și interviul (cele două etape al concursului).

Grila de evaluare conținând criteriile și subcriteriile de evaluare a fost ținută la secret, fiind depusă de minister la dosarul procesului intentat ulterior ministerului de Ionescu Arbore la solicitarea judecătorilor. Documentul, careera fără dată certă, nu fusese niciodată publicat sau comunicat candidațior, deși făcea parte din Regulamentul concursului.

Nu a fost publicat nici Regulamentul de soluționare a contestațiilor, ceea ce a permis un total arbitrariu în soluționare.

Regulile, modificate în timpul concursului

Și mai grav este că ministrul Culturii de la acea vreme, Puiu Hașotti, a aprobat, printr-o notă, modificările aduse de Comisie regulilor concursului chiar ÎN TIMPUL CONCURSULUI, fiind, astfel, părtaș la abuzuri.

Concret, înainte de etapa a II-a a concursului – interviul –, Comisia de concurs a recomandat modificarea unor condiții importante impuse candidaților, modificări care au fost ținute,însă,la secret, Cătălin Alexandru Arbore luând cunoștință de acestea abia în timpul procesului.

„Durata mandatului să fie de 5 (cinci) ani de la semnarea contractului de management, față de 3 (trei) ani aprobat în caietul de obiective al autorității”, este una dintre „Recomandările Comisiei de concurs”.

Dovada de netăgăduit a blatului făcut de Ministerul Culturii, care a tras sforile pentru ca un anume candidat să câștige concursul, a fost aceea că Ioan Răzvan Dincă a fost singurul care a depus un proiect de management pe 5 ani – înainte ca această modificare abuzivă a regulilor concursului să fie adoptată.

Opera Națională
Ministrul Culturii Puiu Hașotti a aprobat abuziv modificările propuse de Comisia de concurs

Culmea, în pledoaria sa, avocatul lui Ioan Răzvan Dincă a pretins că proiectul clientului său a respectat Caietului de obiective astfel cum a fost acesta modificat de Comisia de concurs ÎN TIMPUL CONCURSULUI– inepție la care, inițial, judecătorii au închis ochii.

Mai mult decât atât, există documente nedatate și nesemnate de toți membrii Comisiei. Este vorba de procesul-verbal, datat în 27.07.2012, prin care este stabilit punctajul grilei de evaluare, precum și de recomandările Comisiei de concurs pentru etapa a II-a a concursului.Toate aceste abuzuri ar fi trebuit să atragă automat anularea concursului.

Nereguli în cascadă

Neregulile nu s-au oprit aici. Proiectele de management a fi trebuit să nu aibă elemente de identificare, astfel încât membrii Comisiei de concurs să poată face o analiză obiectivă a documentelor – condiție nerespectată de către unul dintre candidați.

Potrivit OUG nr. 189/2008 privind managementul instituțiilor de spectacole sau concerte, muzeelor și colecțiilor publice, bibliotecilor și al așezămintelor culturale de drept public, mapele ce conțineau documente neconforme cu prevederile Caietului de obiective sau care conțineau informații privind identitatea autorului ar fi trebuit eliminate din concurs.

Proiectul depus de Răzvan Ioan Dincă avea numeroase elemente de identificare
Proiectul depus de Răzvan Ioan Dincă avea numeroase elemente de identificare

Astfel, formatul electronic al proiectului depus de Ioan Răzvan Dincă avea numeroase elemente de identificare. Concret, în fereastra „Properties” a documentelor depuse de Dincă există mențiunea clară ,,proiectul de management Ioan Dincă”.

Din Comisia de concurs nu a făcut parte niciun specialist în domeniul Operei, așa cum prevede legislația. Comisia a fost formată dintr-un dirijor de muzică simfonică, un redactor muzical la Radio România, un critic muzical, un director de teatru și un reprezentant al Ministerului Culturii.

Pe lângă lipsa de calificare în domeniul Operei, doi membri ai Comisiei erau cunoscuți ca apropiați ai lui Răzvan Ioan Dincă, numiți, ulterior, de către acesta în Consiliul de Administrație al Operei.

Notarea proiectelor ar fi trebuit să fie motivată de fiecare membru al Comisiei în parte, prin raportare la punctajul grilei de evaluare – lucru care nu s-a întâmplat.

Sentințe „copy-paste”

După 4 ani de procese, timp în care dosarul s-a rejudecat și s-a plimbat de mai multe ori între Tribunalul București și Curtea de Apel București, judecătorii primei instanțe au considerat că Ministerul Culturii nu a încălcat legea, respingând acțiunea. Și nu odată, ci de două ori.

Culmea, ultima decizie de respingere a Tribunalului –Sentința civilă nr. 6220/02.11.2016 – a fost copiată aproape cuvânt cu cuvânt după Sentința civilă nr. 6129/06.12.2013, dată tot de Tribunalul București în același dosar, dar de către un alt complet, de la o altă secție.

Astfel, judecătoarea Secția a II-a Contencios Administrativ și Fiscal s-a „inspirat” din decizia unei judecătoare din Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal, copiind pur și simplu toată argumentația folosită de primul magistrat, pentru a demonstra că, de fapt, negrul este alb.

Ce a constatat Corpul de Control al premierului la Opera Națională

Soarta procesului a fost, însă, întoarsă în momentul în care Corpul de Control al premierului Mihai Tudose a verificat, în octombrie 2017, activitatea Operei, ocazie cu care a constatat și neregulile flagrante din concursul pentru postul de manager.

Opera Națională
Corpul de Control al premierului Mihai Tudose a constatat că Ministerul Culturii a încălcat flagrant legislația

Astfel, inspectorii guvernamentali au sesizat imediat ceea ce judecătorii Tribunalului București au refuzat să vadă.

„Din analiza înscrisurilor transmise Corpului de control al primului-ministru de către MCIN privind organizarea și desfășurarea concursului de proiecte de management pentru ONB, a rezultat că proiectul notat de către comisia de concurs cu ONB4, depus în cadrul procedurii de concurs, a fost elaborat fără a respecta prevederile cap. V – Perioada pentru care se întocmește proiectul de management din Caietul de obiective, și anume: perioada pentru care se va întocmi proiectul de management este 3 (trei) ani începând cu anul 2012. Proiectul, notat de către comisia de concurs cu ONB4, depus în cadrul procedurii de concurs a fost identificat ca fiind elaborat de către domnul DINCĂ Răzvan – Ioan. Astfel, din cele trei proiecte calificate după prima etapă, două au fost elaborate pentru o perioadă de trei ani, în conformitate cu cerințele formulate în caietul de obiective, în timp ce unul singur a vizat o perioadă de cinci ani, respectiv proiectul de management prezentat de domnul DINCĂ Răzvan – Ioan”, se arată în raportul de control.

Inspectorii au arătat că Ioan Răzvan Dincă ar fi trebuit să fie eliminat din concurs de către Secretariatul comisiei.

„Potrivit atribuțiilor Secretariatului comisiei, acesta trebuia să elimine «(…) mapele de concurs (…) care conțin documente neconforme cu cerințele din anunțul public». (…) La finalul derulării procedurii de concurs a fost declarat câștigător proiectul de management care a fost elaborat pentru o perioadă de 5 ani, și nu de 3 ani, așa cum a fost prevăzut în caietul de obiective”, se arată în document.

Referitor la modificarea regulilor ÎN TIMPUL CONCURSULUI, Corpul de Control al premierului a stabilit că s-a făcut ilegal: „Conform prevederilor OUG nr. 189/2008 și ale Regulamentului de organizare și desfășurare a concursului de proiecte de management pentru Opera Națională, membrii comisiei nu aveau atribuții de a propune modificarea cerințelor caietului de obiective după finalizarea concursului de proiecte de management”.

În baza raportului de control, în 2018, Cătălin Ionescu Arbore a făcut recurs la Curtea de Apel București, care, în final, i-a dat dreptate și a dispus anularea concursului măsluit.

Ministerul Culturii negociază contractul de mangement cu Cătălin Ionescu Arbore

Actuala conducere a Ministerului Culturii a confirmat, pentru ziarul „Cetățeanul”, că Alexandru Cătălin Ionescu Arbore urmează să fie numit managerul Operei Române.

În acest sens, Ministerul a demarat negocierea clauzelor contractului de management.

„Având în vedere Decizia civilă pronunțată de Curtea de Apel București, conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţă nr. 189/2008 privind managementul instituţiilor publice de cultură, cu modificările şi completările ulterioare, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale va începe negocierea clauzelor contractului de management cu domnul  Ionescu Cătălin Alexandru, acesta urmând să preia funcţia de manager al Operei Naţionale Bucureşti după semnarea contractului de management”, se arată în răspunsul Ministerului Culturii, la solicitarea ziarului „Cetățeanul”.

Achitat de acuzațiile de corupție

Aflat la șefia Operei, Răzvan Ioan Dincă a stârnit numeroase controverse.

În 2016, Dincă a fost condamnat la 6 ani de închisoare cu executare, pentru mai multe infracţiuni de abuz în serviciu şi conflict de interese. În decembrie 2018, însă, acesta a fost absolvit de acuzațiile de corupție.

Potrivit rechizitoriului de trimitere în judecată, în perioada 18 martie 2013 – 31 decembrie 2014, Răzvan Ioan Dincă, în calitate de director general al ONB, ar fi încheiat mai multe convenţii civile nelegale, fapt ce a dus la prejudicierea statului cu peste 43.000 de lei. De asemenea, în perioada 4 octombrie 2013 – 1 aprilie 2014, Dincă ar fi achitat, tot în mod ilegal, 150.000 de lei către o societate care a prestat servicii pentru Opera Naţională, a mai arătat Parchetul Judecătoriei Sectorului 1.

 

 

 

Cetățeanul TV

7 COMENTARII

  1. Articolul omite complet un detaliu important: dl Catalin Ionesc Arbore este acuzat de corupție într-un dosar penal în care prejudiciul produs Operei Nationale Bucuresti este de aproape un milion de dolari. Chiar in perioada cand dl Arbore conducea institutia de nota 9 sau 8.

    Cum a putut autorul acestui articol sa omita asa ceva?

    http://portal.just.ro/3/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=300000000737423&id_inst=3&fbclid=IwAR0AQDWALdp2c8bo34gumlc83L8LDiJIcf4SSjlRCK6KLHtotmM6IZshHqE

  2. Daca Domnul Dinca a fost pus sub acuzare pentru prejudiciul adus statului in valoare de 170.000 lei noi , ce se va intimpla cu distinsa doamna Beatrice Rancea care a prejudiciat statul cu suma de 2.300.000 lei noi , in perioada mandatului sau de la O.N.B ( 2015-2017)

  3. Cand o sa divulgati si ilegalitatile facute pentru numirea lui Beatrice Rancea la conducerea Operei Nationale din Iasi de 2 ori nu odata ?De banii cheltuiti aiurea de ea ,de concedierile ilegale ,de procese ,de solistii tinuti pe tusa de ani de zile fara sa fie distribuiti in spectacole ?Cat o s-o mai tineti pe vrajitoarea asta sa isi bata joc de institutia noastra ??

  4. In titlu s-a strecurat o greseala. este opera nationala Bucuresti. Toate operele din tara poarta in denumire Nationala, dar niciuna nu este nationala.
    De asemenea, nu s-a pomenit nimic despre actualul dosar al dnului Arbore in care acuzatia se refera la o suma de vreo 3 milioane de euro care nu poate fi justificata. Formularea e aceeasi ca in dosarul lui Dinca, cel de 600K de euro, in care a fost achitat. Aveti mai multe date?

  5. In titlu s-a strecurat o greseala. Este opera nationala Bucuresti. Toate operele din tara au in denumire si Nationala. A nu se face confuzii. De asemenea, nu se spune nimic despre dosarul dnului Arbore deschis pentru nejustificarea a vreo 3 milioane de euro. Stiti ceva?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here