Jaf de milioane de euro la ecologizarea râului Bega. Președintele CJ Timiș, Titu Bojin, suspect de deturnare de fonduri

Curtea de Conturi a descoperit un adevărat jaf la Administrația Bazinală de Apă Banat, în contractul pentru ecologizarea râului Bega. Proiectul, derulat în perioada 2008-2014, când la conducerea instituției s-a aflat actualul lider al Consiliului Județean Timiș, Titu Bojin, a fost unul cu dedicație pentru firmele de casă ale ale Administrației Naționale ”Apele Române”. Societățile APASCO SA Măneciu, SOCOT SA Târgu Mureş şi Deltacons SA Tulcea, care au primit contractul, au pus monopol de ani de zile pe lucrările hidrotehnice din toată țara.

Titu Bojin retinutÎn iunie 2015, Curtea de Conturi a sesizat procurorii anticorupție pentru deturnare de fonduri și abuz în serviu, după ce a verificat cum s-a derulat contractul pentru ecologizarea râului Bega, în perioada 2008-2014. Curtea de Conturi a verificat activitatea Administrației Bazinale de Apă (ABA) Banat în ianuarie 2015.

Cele mai mari nereguli au fost descoperite în contractul ”Ecologizare râu Bega ape sectorul Timișoara, frontiera Serbia, jud. Timiș”, care a fost umflat prin clauze ilegale, lucrări de milioane de euro fiind încredințate fără licitație.

Finanțarea proiectului s-a făcut din împrumuturile acordate României de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, pentru proiectul „Apărarea împotriva inundaţiilor în zona de sud-vest a României”.

Potrivit raportului de control, avizele de mărire ilegală a valorilor contractelor au fost semnate de  ministrul dezvoltarii regionale de la acea vreme, Vasile Blaga, în calitate președinte al Consiliului Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Național și Locuințe. Elena Udrea, care era ministru interimar la Mediu, a girat, de asemenea, ilegalitățile.

Fostul șef al Apelor Române, Vasile Pintilie, a închis și el ochii la nereguli. Fost consilier local PSD la Focșani, Pintilie a fost numit preşedinte director general la Apele Române la propunerea baronul de Vrancea, Marian Oprişan.

Contract umflat cu clauze ilegale

Proiectul de ecologizare a canalului Bega, de la Timișoara până la frontiera cu Serbia, a fost demarat în 2008. Licitația a fost câștigată de asocierea formată din firmele APASCO SA Măneciu, SOCOT SA Târgu Mureş şi Deltacons SA Tulcea, firme de casă ale Administrației Naționale ”Apele Române” (ANAR), după ce ABA Banat a omis să treacă în documentele de licitație o informație extrem de importantă: valoarea contractului se ajustează în funcție de indicii prețurilor de consum lunari, lucrarea derulându-se pe o perioadă foarte mare – 2008/2014. Asocierea condusă de APASCO și-a permis astfel să scadă prețul ofertei, astfel încât să-i scoată din cursă pe ceilalți concurenți.

Așa s-a ajuns la situația în care, deși prețul inițial al contractului a fost de 55,8 milioane de lei, la finalizare, valoarea lucrărilor s-a dublat, totalizând 108,6 milioane de lei. Asta cu toate că legislația prevede că valoarea lucrărilor suplimentare nu poate depăși 50% din valoarea contractului inițial.

Valoare stabilită în 2009, după un deviz din 2005

Bega ecologizareÎn 2009, ABA Banat a stabilit valoarea lucrărilor după un deviz din 2007, care făcea trimitere la un document similar din 2005. Prin urmare, valoarea lucrărilor a fost ajustată în raport cu indicii de consum din 2005. ”Aceste valori nu pot fi aferente anului 2005, atât timp cât devizul general a fost întocmit în 2007, iar contractul s-a încheiat în 2008”, au consemnat auditorii în raportul de control.

Mai mult, ajustarea s-a aplicat, ulterior, întregului contract, nu doar lucrărilor care mai erau de executat. Numai din această ”eroare” de calcul, firmele executante au câștigat 10 milioane de lei, arată Curtea de Conturi.

În 2010, firma APASCO a semnat cu ABA Banat un act adițional pentru lucrări suplimentare, în valoare de 11,7 milioane de lei, menționându-se că prețurile sunt la nivelul anului 2005. Ulterior, valoarea lucrărilor suplimentare a fost ajustată la zi. ”O astfel de mențiune, potrivit căreia prețul unui act adițional încheiat în 2010 ar conține prețuri din anul 2005, nu se justifică nici logic, și nici legal”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Deturnare de fonduri

Pentru a trage cât mai mulți bani pentru firmele favorite, ABA Banat a inclus în proiect, cu de la sine putere, alte două lucrări: consolidarea și placarea cu dale a malurilor râului Bega şi reabilitarea sediului ABA Banat.

”Obiectivele au fost aprobate spre a fi finanțate din împrumuturile acordate de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, fapt prin care, practic, s-a aprobat o deturnare de fonduri, întrucât cele două obiective de investiții ce au fost alipite, ulterior, contractului, nu fac parte din lucrările de apărare împotriva inundațiilor”, potrivit raportului de control.

Lucrările au fost date fără licitație de o comisie formată din reprezentanți ai firmelor APASCO SA, SOCOT S.A şi Deltacons SA, împreună cu angajați ai ABA Banat. Astfel, reabilitarea Palatului Apelor (sediul ABA Banat), monument istoric, a fost făcută de firma Tehnomodus SA Arad, abonată de ani de zile la contracte cu statul, pentru suma de 10,8 milioane de lei.

”Firma APASCO SA nu avea personal specializat spre a executa lucrări de reabilitare ale unor clădiri-monument istoric, fapt pentru care, potrivit Raportului comisiei de evaluare, a decis să cedeze lucrarea firmei Tehnomodus SA Arad. Dar executarea acestei lucrări, finanțată din bani publici, nu putea fi negociată de reprezentanții SC APASCO SA împreună cu SC Tehnomodus SA și câțiva angajați ai ABA Banat, ci trebuia să fie supusă procedurilor legale de achiziții publice”, a arătat Curtea de Conturi.

Firmele lui Titu Bojin, prestatori de servicii

Titu BojinÎn cadrul aceluiași proiect, în 2009, ABA Banat a semnat un contract cu Lescaci SRL Negrești-Oaș, pentru amenajarea râului Bega, pe sectorul Leucușești-Curtea. Prețul a fost stabilit la 47,7 milioane de lei, durata contractului fiind de 15 luni. Lucrările nu fuseseră finalizate nici după 4 ani de la termenul limită, susțin auditorii.

Lescaci SRL Negrești-Oaș, ca de altfel toate celelalte firme participante la contract – APASCO SA, SOCOT SA, Deltacons SA și Tehnomodus SA, a acceptat să lucreze cu societăți în care Titu Bojin avea un interes direct. Astfel, materialele de construcţii au fost transportate cu camionele firmelor Lugomet SA sau Remodet TMB SRL. Potrivit declaraţiei de interese, Bojin este acţionar majoritar la Lugomet SA Lugoj şi asociat unic la Remodet TMB SRL Lugoj.

La vremea respectivă, Titu Bojin nu vedea nicio problemă în privinţa contractelor firmelor familiei sale cu societățile care aveau în derulare contracte cu ABA Banat, al cărui director era. Potrivit acestuia, a fost vorba doar de o simplă furnizare de servicii. ”Nu există contracte de subantrepriză. Alta este furnizarea de servicii. Că există lucrări de transport sau furnizare de materiale de către diverse firme, asta este altă discuţie. Nu văd nici un conflict de interese”.

Cine sunt beneficiarii tunului

În mai 2005, pe când era ministru al Mediului, Sulfina Barbu reclama procurorilor anticorupţie că firmele APASCO SA Măneciu, controlată de Sterian Marian, şi SOCOT SA Târgu Mureş, controlată de Sorin Apostol, au primit, în perioada 2000-2004, prin încredințare directă, contracte pentru aproape toate lucrările de construcţii hidrotehnice, în ciuda valorilor care depăşeau pragul-limită ce impunea organizarea unor licitații. Cu toate acestea, firmele au continuat să primească lucrări cu dedicație de la Apele Române și în anii următori.

Al treilea cel mai mare beneficiar de lucrări de la ANAR în 2011 a fost firma Lescaci SRL Negreşti-Oaş, cea pe care fostul ministru al Mediului, Laszlo Borbely, ar fi avantajat-o, ulterior, în obţinerea de contracte de la Apele Române, în schimbul unor lucrări în valoare de 20.000 de euro la un apartament al cuscrei sale.

Deltacons SA Tulcea, controlată de Alexandru Stroie, este și ea o firmă de casă a ANAR. Presa a relatat că, în guvernarea PSD, Deltacons a înhăţat grosul lucrărilor de construcţii şi amenajări hidrotehnice ale braţului Sulina, din judeţul Tulcea.

Cetățeanul TV

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here