Au mituit judecători, au făcut și pușcărie, dar au rămas cu munții retrocedați fraudulos! Jaf în codrii Parângului

Scandalos! Au furat, au mituit judecători, au ajuns în pușcărie, dar practic au scăpat cu banii. Este cazul beneficiarilor retrocedării ilegale a mai multor munți din Masivul Parâng. Statul român este pe cale să piardă mai multe milioane de euro, atât cât a fost estimat prejudiciul în dosarul retrocedărilor ilegale, în favoarea a două obști-fantomă. În acest timp, infractorii încasează milioane de euro de la APIA pentru terenurile care ar trebui să se întoarcă în patrimoniul statului.

Afacerea penală s-a tranșat în justiție încă din 2016, iar vinovații au ajuns în pușcărie. Ba mai mult, unii dintre infractorii dovediți au beneficiat de clemența justiției, fiind liberați condiționat. Asta cu toate că prejudiciul nu a fost recuperat nici în prezent, iar șansele ca munții retrocedați ilegal să se întoarcă în patrimoniul statului sunt infime. Cu o indiferență suspectă, autoritățile dau neputincioase din umeri.

Munți retrocedați ilegal. Infractorii au mituit judecători

În iunie 2016, Curtea de Apel Piteşti i-a condamnat pe fostul şef al Ocolului Silvic Voineasa, Gheorghe Deaconeasa, supranumit „stăpânul Parângului”,  la 7 ani şi 6 luni de închisoare, Mircea Basarabă la 7 ani și Mihai-Dan Petrulian la 6 ani.

Judecătorii au stabilit că obştile gorjene Pociovaliştea şi Bălceşti-Pereşti au fost împroprietărite ilegal, în perioada 2004 – 2006, cu 859,5 hectare – munţii Puru, Petrimanu şi Galbenu, prin complicitatea lui Deaconeasa, Basarabă și Petrulian. Asta cu toate că întreaga suprafaţă a aparţinut statului, prin societatea Carpatina (fostă Lotru), până la 11 noiembrie 1948, când a avut loc naţionalizarea.

O lună mai târziu, în iulie 2016, aceeași instanță i-a condamnat definitiv pe Gheorghe Deaconeasa şi pe fostul primar al comunei Voineasa, Gheorghe Dobrin, la câte 5 ani de închisoare cu executare pentru înşelăciune şi complicitate la înşelăciune. În același dosar, au mai fost condamnaţi la închisoare Ion Tomescu, preşedintele Obştii Pociovaliştea din Gorj (5 ani şi 4 luni) şi Georgeta Creţan, fost secretar al comunei Voineasa (4 ani). Dosarul fusese instrumentat de DNA Pitești, procurorul de caz fiind actualul șef interimar al DNA, Călin Nistor.

Judecătorii au stabilit că, în 2006, cei patru au pus la cale un plan prin care obştea lui Tomescu să devină proprietară pe 505 hectare de teren forestier în muntele Mereuţu, din Gorj, folosindu-se în acest sens de acte false. Complice le-a fost chiar un magistrat, care ar fi primit 10 hectare de pădure în munții retrocedați fraudulos.

Șmecherie sau prostie?

În ambele dosare, instanța a lăsat nesoluționată latura civilă, adică stabilirea prejudiciului creat statului în urma retrocedărilor ilegale. Potrivit estimărilor anchetatorilor, numai terenurile din Puru, Petrimanu şi Galbenu ar valora peste 4 milioane de euro.

În această situație, Ministerul Finanțelor avea obligația să solicite în instanță întoarcerea în patrimoniul statului a munților retrocedați fraudulos.

Numai că autoritățile s-au dovedit până acum neputincioase în a recupera imensul prejudiciu!. Ba mai mult, non-combatul statului crează suspiciunea de complicitate cu infractorii. Între timp, cei mai mulți dintre cei condamnați au fost liberați condiționat și sunt în continuare stăpâni pe terenurile de milioane de euro. Alte milioane de euro primesc anual infractorii dovediți de la APIA, sub formă de subvenții pentru pământurile respective.

Proces deschis de mama lui Deaconeasa

În loc să inițieze o acțiune în instanță, în baza sentințelor penale care i-a trimis pe infractori după gratii, Ministerul Finanțelor a făcut non-combat.

De acționat în instanță a făcut-o, culmea, mama fostului şef al Ocolului Silvic Voineasa, condamnat tocmai pentru retrocedarea munților.

Rodica Deaconeasa, dar și alți săteni din Voineasa, au dat în judecată Obștea Pociovaliștea și Obștea Bălcești-Perești, reclamând că unele dintre loturile de teren cu care au fost împroprietărite cele două obști le-ar aparține.

Procesul a fost deschis la Judecătoria Brezoi, „fief-ul” celor condamnați pentru retrocedările frauduloase. Ulterior, Tribunalul Mureș a decis rejudecarea cazului, iar dosarul a fost strămutat la Judecătoria Târgu Mureș.

Reclamanții au arătat că cele două obşti, fără a deţine acte conform legilor fondului funciar, ci numai înscrisuri confecţionate în scopul obţinerii unor suprafeţe de teren forestier, au obţinut titlu de proprietate pe terenuri pe care nu le-au avut niciodată în proprietate. Aceștia au mai invederat că, potrivit Legii 247/2005, sunt  lovite de nulitate  absolută „actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate în favoarea  persoanelor care nu sunt îndreptăţite”.

Procesul a abundat în momente ridicole. Astfel, judecătorii dovediseră deja că cele două obști au fost împroprietărite fraudulos, Comisia locală Voineasa de la care reclamanţii au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate a invocat „existenta deja a titlurilor de proprietate pentru cele două obşti”. Tot în contradicție flagrantă cu sentințele penale care au stabilit jaful, reprezentanții obștilor au susținut că munții le aparțin.

În decembrie 2016, Judecătoria Târgu Mureș a respins acțiunile, stabilind că reclamanții nu aveau dreptul la reconstituirea proprietății pe terenurile primite (fraudulos) de cele două obști.

Statul, intervenient în procesul altuia

Ministerul Funanțelor a depus cerere de intervenție în acest proces, dar abia în faza de recurs, care se judecă la Tribunalul Târgu Mureș. Reprezentanții statului arătat că niciuna dintre părțile din proces nu au dreptul la terenurile revendicate.

„Reclamanţii şi intervenienţii nu au făcut dovada faptului că la nivelul anului 1948 terenurile asupra cărora solicită reconstituirea dreptului de proprietate ar fi fost preluate de la antecesorii acestora, probatoriul administrat în cauză dovedind  că întregul Munte Mereuţu se afla anterior datei menţionate, încă din anul 1938, în proprietatea Statului Român prin Ministerul de Domenii”, se arată în cererea de intervenție accesorie.

Ministerul de Finanțe a invocat și sentința penală de condamnare a celor vinovați de retrocedările frauduloase: „În acest sens sunt şi cele reţinute de către instanţa penală Tribunalul Vâlcea prin sentinţa penală nr. 46/04.05.2015, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 840/A pronunţată la data de 20.07.2016, în dosarul nr. 5362/90/2011, de către Curtea de Apel Piteti, ca instanţă de control judiciar în apel, care arată că imobilul în litigiu este proprietatea publică a Statului Român, încă de la momentul punerii în posesie în anul 1938”.

Instanța Tribunalului Mureș a admis cererea de intervenție a statului, dar a tergiversat pronunțarea sentinței. Până acum, judecătorii au amânat de trei ori pronunțarea în acest dosar, soluția urmând să fie dată la 9 aprilie 2019.

Explicațiile juriștilor Prefecturii Vâlcea

Am încercat să găsim un răspuns la neputința statului de a recupera munții prăduiți la Prefectura Vâlcea, cea care avea obligația să controleze legalitatea propunerilor de reconstituire a dreptului de proprietate și a deciziilor de retrocedare. Juriștii Prefecturii au recunoscut că există o contradicție evidentă între sentința penală și cea civilă pronunțată la fond de Judecătoria Târgu Mureș.

„Cele două obști au obținut reconstituirea dreptului de proprietate în baza unor documente falsificate, după cum au stabilit organele judiciare. Instanța a respins ca neîntemeiate cererile reclamanților și intervenienților de reconstituire a dreptului de proprietate. Aici s-a pus problema nu a întinderii dreptului reconstituit celor două obști, ci a amplasamentului pe care s-a făcut reconstituirea. Deci, pe latură civilă s-a constatat că hotărârile noastre au fost legal emise, ca întinderea a dreptului. Intrăm într-o contradicție aici. Instanța penală a reținut că retrocedarea s-a făcut în baza unor acte false, dar instanța civilă a stabilit, pe fond, că reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut legal. (…) Ministerul de Finanțe trebuia să facă cererea de intervenție. O putem considera acțiune în instanță. Prefectura Vâlcea a răspuns la solicitările instanțelor de judecată de punere la dispoziție a unor documente legate de reconstituirea dreptului de proprietate”, au explicat, pentru ziarul Cetățeanul, juriștii Prefecturii Vâlcea, Dumitru Angheluță și Adrian Popa.

Obștile-fantomă din Gorj au blocat Valea Lotrului

Culmea, un dezvoltator imobiliar care a încercat să construiască un hotel în zona domeniului schiabil de la Vidra, dar a fost blocat de obștile împroprietărite fraudulos, a încercat să facă treaba statului. Numai că judecătorii i-au respins din start acțiunea, pe motiv că nu are calitate procesuală. Concret, Nicolae Liseanu a solicitat Tribunalului Gorj constatarea nulităţii absolute a statutelor şi formelor asociative ale celor două obști, ca fiind constituite „în considerarea unui obiect şi scop ilicit”.

Investitorul și-a motivat acțiunea prin faptul că cele două obști au contestat cu rea credință reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea altor persoane de la care acesta a cumpărat un teren, invocând o presupusă suprapunere a proprietății lor. Asta cu toate că mai multe expertize tehnice au stabilit exact contrariul. Din cauza litigiilor cu obștile, dezvoltatorul nu poate obţine autorizaţie de construire.

Lișeanu a mai arătat că, tot în urma acestor litigii, Garda Forestieră Râmnicu Vâlcea a fost nevoită să supende Serviciul Public cu specific silvic în zona respectivă. Din această cauză, investitorul nu poate nici să scoată terenul din fondul forestier.