Cea mai mare finanțare din ultimii ani în proiectul, considerat în unii ani ca fiind unul ratat, tunurile anti-grindină, a fost prevăzută pentru anul 2017. Ideea unui astfel de sistem a apărut în perioada guvernării 2000-2004, fiind promovată de baronii PSD, Mircea Cosma (Prahova) și Marian Oprișan (Vrancea).
Tunurile anti-grindină care de multe ori au pierdut războiul cu norii de gheață – rachetele lor au explodat în curtea țăranilor sau sunt suspectate ca au adus seceta pe timpul verii -, primesc în acest an o finanțare de o sută de milioane de lei, conform bugetului cabinetului din Piața Victoria condus de Sorin Grindeanu și aprobat în parlament.
15 milioane aruncate în văzduh și în 2016, pentru anti-grindină
Banii sunt necesari extinderii Sistemului Național Anti-grindină în toată tara, acum fiind stații de tragere spre nori doar în Iași, Vrancea și Prahova, dar și pentru cumpărarea rachetetelor anti-grindină. „Se aprobă în bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, credite de angajament în anul 2017 în sumă de 100 milioane de lei pentru asigurarea realizării Programului Naţional Antigrindină şi Stimularea Precipitaţiilor”, se pricizeaza în bugetul de stat pe anul 2017.
Anul trecut, s-au alocat peste 15 de milioane de lei, iar în 2015 doar șașe milioane de lei. În ultimii 15 ani, de la startul proiectului tunurilor anti-grindină, statul roman a alocat în jur de 150 de milioane de lei. Mare parte din sume s-au îndreptat spre cele trei centre naționale situate în Iași, Vrancea și Prahova.
Rateurile tunurilor care trag în nori
În anii precedenți, multe dintre instalații nu au putut fi utilizate pentru ca nu aveau muniție și nici personal instruit în acest sens. Din aceste motive, instalația a intrat în multe topuri, realizate de presă, privind investițiile inutile din Romania. Spre exemplu, în perioada 2011-2013 au avut loc mai multe ploi cu gheață în județul Iași, chiar lângă stația anti-grindină botezată Moldova 1.
Localnicii din satele din apropierea stației Moldova 1 s-au plâns chiar că tunurile nu alungă grindina, ci îndepărtează și orice formă de precipitații. Sătenii din comunenele Codăești (Vaslui) și Ciortești (Iași) au ieșit pe ulițe, acum doi ani, pentru a cere închiderea unui astfel de tun.
Reprezentanții Autorității pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor au ținut sa precizeze ca sistemul a fost funcțional sută la sută de fiecare dată când a fost folosit. Autoritatea are în dotare un număr total de șapte autovehicule, cu un consum lunar de 300 litri/lună/autovehicul.
Doi baroni locali au ținut morțiș sa aibă tunuri anti-grindina, este voba de Marian Cosma din Prahova și Marian Oprisan din Vrancea. Cei doi au promovat sistemul încă din perioada 2000-2004, când Adrian Năstase era prim ministru. De altfel, două din cele trei stații anti-grindină sunt realizate în județele conduse de cei doi baroni, Prahova și Vrancea.
Cum funcționează
Pentru a fi eficace tunul anti-grindină trebuie pornit cu cel puţin 20 de minute înainte de sosirea furtunii, în situația în care stațiile anti-grindină nu au avut personal permanent.
Tunurile funcționează doar în perioada mai-octombrie, intervalul când au loc, de obicei, căderile de gheață. Instalațiile erau de multe ori pornite după prima grindină din mai.
Sistemul național apară, teoretic, doar 270.000 de hectare de culturi agricole.Până în 2024, sistemul ar trebui sa se întindă pe două milioane de hectare.
Instalații sunt realizate la Electromecanica din Ploiesti.
Tunul anti-grindină funcționeză fără substanțe chimice, ci doar pe baza unor explozibili de natură sonică care „pot distruge norul de furtună într-un cerc cu raza de mai mulţi km la o altitudine de 8-10 km, protejând la sol cu un grad mare de siguranţă un cerc cu o rază de 500-600 m (cca. 80-100 hectare)”, explică Gabriel Gheorghiu, reprezentatul unei firme care comercializează astfel de instalații în Romania.
Cetățeanul TV
