Gunoiul, marele secret al Bucureștilor. Primarii de sector caută gropi în care să nu mai dea Nicușor Dan

Nicușor Dan
Primarul general Nicușor Dan a jurat să apere interesele Bucureștiului

Primarul general Nicușor Dan nu pune pe ordinea de zi a Consiliului General al Municipiului București (CGMB) proiectul de hotărâre privind soluționarea problemei tarifului de depozitare a gunoiului, așa cum a hotărât instanța de judecată.

Între Municipalitate și Eco Sud, operatorul gropii de gunoi de la Vidra, singurul depozit de deșeuri care îndeplinește condițiile legale de funcționare după închiderea gropii de la Chiajna-Rudeni, a existat un litigiu cu privire la tariful de depozitare.

Litigiul s-a finalizat cu o sentință civilă prin care CGMB este obligat să ia în discuție și să soluționeze problema tarifului de depozitare a gunoiului.

În ciuda cererilor insistente ale consilierilor generali din grupul PSD de a pune rezolvarea litigiului pe ordinea de zi a CGMB, primarul Nicușor Dan trage de timp.

PLAM, frecție la picior de lem

În schimb, Primăria Capitalei a lansat în dezbatere publică Planul Local de Acţiune pentru soluţionarea problemelor prioritare de mediu din Municipiul Bucureşti (PLAM).

Prin documentul propus au fost identificate – de parcă nu le cunoșteam deja cu toții, marile probleme de mediu cu care se confruntă Capitala, transmite București FM..

Astfel, potrivit PLAM, „Prin evaluarea stării mediului au fost identificate şase categorii de probleme: Managementul deşeurilor, economie circulară şi substanţe chimice periculoase; Calitatea aerului, schimbări climatice şi managementul zgomotului; Dezvoltarea mediului urban, calitatea solurilor şi utilizarea terenurilor; Managementul apelor – ape de suprafaţă şi subterane. Alimentarea cu apă şi evacuarea apelor uzate; Protecţia naturii, biodiversitate, păduri; Educaţie ecologică, dezvoltare durabilă şi calitatea vieţii”.

În ceea ce privește soluționarea acestor mari provocări, a fost creată o… comisie.

„(…) a fost agreat un mecanism de parteneriat pentru întreg ciclul de monitorizare – evaluare – actualizare, concretizat în Memorandumul de Cooperare între reprezentanţi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bucureşti şi ai instituţiilor din Comitetul de Coordonare al PLAM”, se spune în documentul pus în dezbatere publică.

Numai că aceste probleme grave necesită soluții, nu comisii.

Să luăm problema managementului deșeurilor, spre exemplu. Primarii celor șase sectoare, care au preluat de bunăvoie atribuțiile Municipalității în acest sens, se confruntă cu o gravă problemă în ceea ce privește depozitarea deșeurilor.

Potrivit primarului Sectorului 2, Radu Mihaiu, operatorul gropii de gunoi de la Vidra solicită un tarif de peste două ori mai mare față de cel prevăzut într-o hotărâre a Consiliului General al Municipiului București (CGMB) pentru depozitarea gunoiului.

Întrebarea este de unde plătesc primăriile de sector această diferență, între tariful solicitat de către operator și cel stabilit prin Hotarârea CGMB care nu mai este valabilă, conform sentinței instanței de judecată?

La această întrebare, edilul de la 2 nu a răspuns.

În schimb, a anunțat că cei șase primari de sectoare – reuniți în acel celebru ADI pentru deșeuri, caută alte gropi de gunoi, care să îndeplinească condițiile legale – să dețină autorizație de mediu și să se afle la o distanță de maximum 150 km față de București, unde să poată depozita deșeurile.

Întrebat cât plătește Primăria Sector 2 pentru depozitarea gunoiului, Radu Mihaiu a răspuns: „Primăria Sectorului 2 plătește cât scrie în hotărârea Consiliului General”.

Operatorul, însă, înțeleg că plătește altă sumă. Și asta este o problemă reală. Operatorul Sectorului 2 plătește 200 de lei (… pe tonă n.r.) pentru depozitare, Primăria Sectorului 2 plătește 93 de lei (… pe tonă n.r.) Pentru depozitare. E foarte clar că e o problemă și că, pe termen mediu și lung, operatorul nu are cum să rezolve singur această problemă…”, a precizat Radu Mihaiu.

„Vidra își folosește această poziție de monopol evident pe care o are. Ceea ce este anormal, din punctul meu de vedere. Dar se folosește de această poziție de monopol. Drept urmare, este absolut imposibil să intrăm într-o zonă concurențială. Vom face acest lucru. Mergem pe zona concurențială, să vedem cum găsim, în jurul Bucureștiului, alte locuri unde putem depozita, a răspuns Radu Mihaiu, la întrebările București FM.

Despre ce se hotărăște în cadrul ADI pentru managementul deșeurilor cu privire la depozitarea gunoiului niciun primar nu vrea să vorbească.

Tot potrivit lui Radu Mihaiu, singurul primar care mai devoalează, din când în când, câte puțin din misterul ce înconjoară activitatea ADI pentru managementul deșeurilor, cei șase primari de sectoare caută un loc pentru o nouă groapă de gunoi, în județul Ilfov.

Am ajuns la decizii consensuale între primarul general și toți cei șase primari de sectoare. Vom merge mai departe cu o strategie, pentru dezvoltarea unui loc în care să depozităm deșeurile, unui studiu de oportunitate și, apoi, unui studiu de fezabilitate. Avem studiul de oportunitate și, evident, că aceste lucruri nu este momentul să le spunem, acum. Sper că înțelege toată lumea de ce nu e cazul să le spunem acum. Dar există opțiuni, în acest moment, la care se muncește împreună”, a declarat edilul de la Obor.

Termenul limită până la care trebuie rezolvată problema depozitării de către misteriosul ADI pentru deșeuri este februarie 2023.

În concluzie, primarii de sectoare, lăsați baltă de primarul general, au trei mari secrete pe care nu trebuie să le afle bucureștenii:

Unde fac groapa de gunoi, tariful plătit pentru depozitarea gunoiului și cum rezolvă ADI până în februarie problema depozitării deșeurilor.

Cetățeanul TV

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.