„Greii” parchetelor Nicolae Marin și Crin Bologa, grade profesionale pe ușa din dos

Nicolae Marin și Crin Bologa au ajuns să conducă cele mai importante parchete din țară, dar nu au dat niciun concurs pentru gradele profesionale superioare. Ei au apelat la un șiretlic. Au cerut și obținut în instanță recunoașterea gradelor profesionale acordate printr-un simplu ordin de ministru!?!

Șeful Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ), din cadrul Parchetului Curții Supreme, Nicolae Marin și șefii DNA Crin Nicu Bologa și Călin Nistor nu și-au dobândit prin concurs gradul profesional de procuror PICCJ, ci grație unor hotărâri judecătorești ale Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), care au validat ordine de ministru și au produs discriminare în sistem, notează jurnaliștii de la Luju.ro.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) s-a opus acordării de grade profesionale maxime, fără examenul prevăzut de lege, dar ICCJ a făcut legea.

CITEȘTE ȘI: Curtea de Apel București, cea mai mare eroare judiciară. Judecătorii au inventat donații de terenuri

Șefi fără concurs, parchete fără rezultate

Orice judecător și procuror care dorește să ocupe o funcție la o instanță sau parchet superioare, trebuie să dobândească prin examen gradul profesional eferent unității pentru care optează. Numai așa există garanția pregătirii profesionale.

Presa a relatat că Direcția Națională Anticorupție și Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție marile parchete cu rezultatele cele mai slabe.

În mandatul lui Crin Nicu Bologa, DNA s-a remarcat doar printr-o listă uriașă de achitari. La rândul său, SIIJ, condusă de Nicolae Marin, nu prea are dosare, deși funcționează din toamna lui 2018. Din cauza lipsei de rezultate, SIIJ riscă să fie desființată.

În acest context, devine relevant că actualul șef al DNA Crin Nicu Bologa dar și adjunctul său Călin Nistor, precum și actualul șef al SIIJ Nicolae Marin, nu și-au dobândit gradul profesional prin examenul cerut de lege, ci grație unui Ordin al ministrului Justiției, care cu ani în urmă i-a numit șefi de parchete în baza unor simple interviuri.

Chiar și fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, a fost aleasă procuror șef european, deși atunci când și-a depus candidatura avea doar grad de procuror de tribunal (două grade mai jos decât gradul profesional maxim cerut pentru funcția europeană). Și în cazul lui Kovesi ajutorul a venit din partea Înaltei Curți. Instanța a emis o hotărâre judecătorească prin care lui Kovesi i s-a atribuit gradul profesional de procuror de înalta curte, fără să fi susținut vreun examen.

CITEȘTE ȘI Experți europeni: Condamnări în dosarul Băneasa pentru infracțiuni care nu există

CSM a refuzat să fie părtaș la încălcarea legii

Crin Nicu Bologa, Călin Nistor, Nicolae Marin, dar și alte câteva zeci de procurori aduși la DNA în primii ani de funcționare ai acestui parchet, prin ordin al ministrului Justiției de la acea vreme, au solicitat CSM, în toamna anului 2007, recunoașterea gradul profesional de procuror de înaltă curte, deși nu au dat concurs pe post.

Consiliul Superior al Magistraturii le-a respins însă pretențiile. Hotărârea Plenului CSM nr. 791/28 noiembrie 2007 a arătat că dobândirea unui grad profesional superior celui deținut se poate face numai prin examen/concurs, potrivit prevederilor legale.

Procurorii au atacat cu recurs hotărârile CSM și au câștigat la Înalta Curte. Peste 500 de procurori au folosit această scurtătură, fără să dea examen, unii fiind aduși pe interviu la DNA sau DIICOT doar câteva luni, pentru că apoi să se întoarcă la parchetele de unde au venit. Folosindu-se de acest tertip, procurorii au cerut gradul profesional maxim, cu leafa aferentă, notează Luju.ro.

Șmecheria a fost stopată în al doilea mandat al președintelui Traian Băsescu, care a constatat că România ajunsese să aibă un număr uriaș de procurori cu grad de înalta curte, care funcționau la parchete inferioare, dar aveau idemnizatii maxime doar pentru că trecuseră câteva luni pe la DNA sau DIICOT, prin susținerea unui simplu interviu. A fost nevoie să se schimbe legea, că să se pună capăt acestei practici incorecte, care a produs discriminare în sistem.

CITEȘTE ȘI DOCUMENT Decizia Înaltei Curți din dosarul Băneasa care îl face praf pe judecătorul Ion Tudoran

Studiu de caz: Nicolae Marin

Procurorul Nicolae Marin, care s-a remarcat prin erorile judiciare din dosarul Băneasa, a dobândit gradul profesional maxim în 2008.

Prin decizia 1188/2008 a ICCJ Secția de contencios administrativ (Dosar 11118/1/2007) s-a desființat Hotărârea CSM și i s-a acordat grad profesional maxim lui Nicolae Marin, cu următoarea motivare:

„Recurentul NICOLAE MARIN a fost numit procuror la P.N.A. în prezent D.N.A. cu respectarea prevederilor legale în vigoare la 27 septembrie 2004, când s-a emis ordinul de numire al Ministerului Justiției în conformitate cu Legea nr. 92/1992 și cu O.U.G. nr. 43/2002. Această numire reprezintă de fapt o promovare bazată pe criterii stricte de selectare. Potrivit prevederilor art. 104 din Legea nr. 303/2004, ‘Judecătorii și procurorii în funcție care au beneficiat de vechime în magistratură potrivit Legii nr. 92/1992 republicată, își păstrează această vechime’.

De necontestat este faptul că recurentul a funcționat la P.N.A., desfășurând funcție de execuție și o activitate specifică conform atribuțiilor pe care legea le prevede exclusiv pentru Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, astfel încât este evident faptul că acesta a dobândit gradul profesional corespunzător respectivei structuri.

Fără putință de tăgadă este vorba despre un drept câștigat al recurentului, noile dispoziții legislative neindicand faptul că noile criterii de încadrare în grad cu ocazia promovării ar conține o modificare pentru cei aflați în funcție.

A admite susținerile intimatului ar echivala cu o încălcare a unor principii generale ale dreptului, principii de baza ale dreptului comunitar aplicabile și în sfera raporturilor de serviciu în spațiul Uniunii Europene. 

Așa fiind se apreciază de Înalta Curte de Casație și Justiție că s-ar încalcă principiul încrederii legitime în măsură în care acesta avea temei – legile în vigoare la acea dată -, pentru a speră să beneficieze, după promovare, de tratamentul stabilit în baza atribuțiilor de serviciu pe care recurentul le are în structura centrală.”

„Meritele” procurorului Nicolae Marin în dosarul Băneasa

Procurorul Nicolae Marin s-a remarcat prin erorile judiciare din dosarul Băneasa, erori însușite de judecătorul Corneliu Bogdan Ion-Tudoran (cercetat acum chiar de SIIJ pentru acte de corupție) în sentințele date în acest dosar.

În decembrie 2012, procurorul Nicolae Marin l-a trimis în judecată pe omul de afaceri Puiu Popoviciu, alături de alte persoane, în dosarul Băneasa.

Avocații omului de afaceri au acuzat grave nereguli în ancheta penală făcută de Nicolae Marin, dar judecătorul Ion-Tudoran a închis ochii la toate.

De pildă, martorul principal al acuzării, care a încercat în mod repetat, dar fără succes, să-l determine pe Puiu Popoviciu să facă declaraţii care să-l incrimineze, înregistrând pe ascuns convorbirile, a recunoscut în instanţă că nu a fost mituit de omul de afaceri, contrazicându-i astfel pe anchetatori.

Fostul ministru al Educaţiei, precum şi alţi martori, au declarat că terenul din Băneasa nu a fost niciodată în proprietate publică şi, prin urmare, parchetul nu poate susţine acuzaţia legală de abuz în serviciu. Nici asta l-a interesat pe judecător.