După ce grindina a făcut prăpăd în toată țara, din cauza deciziei nesăbuite a ministrului PSD al Agriculturii, Florin Barbu, de a suspenda programul național antigrindină, fermierii, ajunși la disperare, cer ajutorul președintelui.
Organizații ale agricultorilor cer repornirea de urgență a sistemului antigrindină și fac apel la președintele interimar Ilie Bolojan să se implice în acest caz.
La finalul acestui articol citiți integral scrisoarea deschisă adresată de fermieri președintelui interimar Ilie Bolojan.
În ultimele zile, județele Bacău, Galați, Mehedinți, Prahova, Cluj, Caraș-Severin și Brașov au fost grav afectate. Furtunile au făcut praf culturi agricole, au distrus acoperișuri, au inundat străzi și au avariat vehicule, iar în zonele montane din Bacău, grindina a făcut prăpăd în grădini și pe drumurile publice, inclusiv în localități care sunt incluse sub umbrela sistemului național antigrindină.
Fermierii români, către președintele Bolojan: „Solicităm protecție în fața calamităților”
Într-o scrisoare deschisă adresată președintelui interimar Ilie Bolojan, Clubul Fermierilor Români, care susține și reprezintă interesele antreprenorilor români din sectorul agroalimentar, partener de dialog în relația cu autoritățile și instituțiile publice, cer reluarea de urgență a programului național antigrindină.
Aceștia atrag atenția că decizia Ministerului Agriculturii de a sista activitatea Sistemului Național Antigrindină, esențial pentru prevenirea unor dezastre naturale cauzate de căderile de grindină, provoacă pagube semnificative atât culturilor agricole, cât și infrastructurii din mediul urban și rural, aflate în zonele protejate.
„Având în vedere condițiile meteorologice actuale, semnalăm cu mare îngrijorare faptul că, de la începutul anului, mii de hectare de culturi agricole au fost afectate de căderi de grindină, inclusiv în zone care ar fi trebuit să fie protejate de sistemul național antigrindină, dacă acesta ar fi fost operațional. De asemenea, prognoza meteo oficială actuală indică o probabilitate foarte ridicată de apariție a fenomenelor de grindină pe întreg teritoriul țării, cu un risc accentuat în zona Olteniei. Fără posibilitatea de a interveni prin utilizarea Sistemului Național Antigrindină, contextul meteorologic actual amenință grav atât culturile vegetale și horticole din țară, cu un impact economic extrem de negativ imediat și pe termen lung”, se arată în documentul ajuns pe biroul lui Ilie Bolojan de la Cotroceni.
Fermierii mai spun că, pe 24 martie 2025, l-au informat și premierul demisionat Marcel Ciolacu despre această situație dramatică, dar acesta nu a luat nicio măsură. Ministrul Agriculturii a continuat să boicoteze programul antigrindină și să dezinformeze în privința omologării rachetelor.
„Am evidențiat riscurile semnificative ale fenomenelor meteorologice extreme care vor influența în mod negativ, în perioada imediat următoare agricultura românească, solicitând asigurarea minimei protecții în fața acestor posibile calamități prin repunerea în funcțiune a Sistemului Național Antigrindină”, este strigătul de ajutor care nu l-a sensibilizat pe premierul Marcel Ciolacu.
Totodată, organizația a atras atenția că fermierii au investit în tehnologii de depozitare, condiționare, procesare și ambalare, în scopul listării produselor finite atât în sectorul Horeca, cât și în zona de retail, demersuri care au durat ani de zile, și ar putea fi anulate imediat din cauza închiderii tuturor punctelor de lansare.
Specialiști: Întreruperea programului antigrindină expune agricultura și infrastructura la vulnerabilități majore
Clubul Fermierilor Români i-a pus la dispoziție președintelui Ilie Bolojan și o analiză privind funcționarea sistemului național antigrindină și impactul acestuia asupra sectorului agroalimentar.
Potrivit specialiștilor care au făcut analiza, Sistemul Național Antigrindină protejează 2,4 milioane de hectare, având un cost aproximativ de 11–19 euro/ha, oferind beneficii directe pentru aproximativ două milioane de persoane.
Utilizarea rachetelor produse de ROMARM S.A. asigură atât prevenirea formării grindinei, cât și stimularea precipitațiilor, fără impact negativ asupra mediului. Substanțele utilizate, clorura de calciu și clorura de sodiu, sunt naturale și inofensive pentru ecosistemul spațiului rural. Studiile și testele efectuate confirmă eficacitatea acestui sistem în diminuarea riscurilor asociate fenomenelor meteorologice extreme. Astfel că, întreruperea acestui program expune agricultura și infrastructura la vulnerabilități majore, afectând securitatea alimentară și compromițând o investiție strategică a statului.
La nivel global, tot mai multe țări implementează sisteme de combatere a fenomenelor meteorologice periculoase, în special pentru reducerea pagubelor provocate de grindină în agricultură. Exemple de bună practică sunt state precum Croația, Ungaria, Serbia sau Franța, care utilizează tehnologii variate – de la metoda rachetelor antigrindină și generatoare terestre (GT), până la intervenții aviatice.
Ce a rămas după grindina ministrului Barbu
Numai că ministrul PSD al Agriculturii Florin Barbu nu crede în știință, iar consecințele nu s-au lăsat așteptate.
În ultimele zile, furtunile au făcut prăpăd, în România, în mai multe localități din județele Mehedinți, Caraș-Severin, Dolj, Prahova, Cluj, Harghita și Brașov, distrugând deopotrivă case, mașini, culturi agricole și grădini. Culmea e că majoritatea localităților afectate de furtunile de marți se aflau în zonele de protecție acoperite de Sistemul Național Antigrindină.
Epicentrul urgiei abătute din cer a fost o comună din Mehedinți – Burila Mare – unde, în doar 30 de minute, bucățile de grindină cât oul de mari au distrus agoniseala de-o viață a oamenilor. Nu mai puțin de 220 de case au rămas fără acoperișuri și cu tavanele gata să se prăbușească, iar zeci de mașini au fost avariate. De culturi și grădini, ce să mai vorbim!
În Vărbilău, Prahova, pământul s-a albit după ce timp de o oră a căzut grindină. A fost lovit inclusiv punctul de lansare a rachetelor antigrindină din localitate. Stația nu funcționează pentru că sistemul a fost oprit.
Cele 14 puncte de lansare a rachetelor antigrindină din Prahova sunt acum în conservare. Această unitate, care a funcționat aproape 20 de ani, asigura protecția a aproximativ 200 de mii de hectare din Prahova și Buzău.
Dezastru a fost și în Dolj, unde sunt cinci stații antigrindină. Bucățile de gheață au trecut prin solarii și au distrus tot.
Cetățeanul TV
