Pentru perioada 2014-2020, România are, încă, la dispoziție prin Politica de Coeziune și Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane, aproximativ 24,6 miliarde euro, din care sunt finanțate programele operaționale (PO).
E vorba de PO Infrastructură Mare, PO Competitivitate, PO Regional, PO Capacitate Administrativă, PO Asistență Tehnică, PO Capital Uman, respectiv PO Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate.
Sumele totale primite de la Comisia Europeană (CE), reprezentând prefinanțări și rambursări, se situează la aprox. 18,7 miliarde euro, până în prezent, ceea ce reprezintă circa 76% din alocarea UE aferentă acestor programe, potrivit datelor transmise de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), la solicitarea CETĂȚEANUL.
De fapt, după cum MIPE recunoștea în aprilie, Comisia Europeană a alocat României pentru exerciţiul financiar 2014-2020 peste 49 miliarde euro.
MIPE precizează că, potrivit Regulamentelor UE aplicabile asistenței financiare nerambursabile a Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020, perioada de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul programelor se încheie la 31 decembrie 2023.
În ciuda experienței de a nu accesa mereu toți banii europeni puși la dispoziție de Comisia europeană, Ministerul se arată extrem de optimist când ne spune: „Măsurile luate pentru atenuarea efectelor crizei generate de pandemia de COVID-19, respectiv efectelor cauzate de conflictul din Ucraina, creează premisele pentru accesarea tuturor fondurilor UE disponibile”.
Gata cu optimismul
Însă, optimismul MIPE este contrazis chiar de MIPE, care a publicat pe 25 aprilie 2023 în consultare publică proiectul de Ordonanţă de urgenţă a Guvernului privind stabilirea cadrului general pentru închiderea programelor operaţionale finanţate în perioada de programare 2014-2020.
De asemenea, proiectul reglementează şi modalităţile prin care proiectele/operaţiunile nefinalizate în acest exerciţiu financiar pot fi continuate din fondurile alocate pentru perioada de programare 2021-2027.
MIPE mai anunța în aprilie că proiectul vine la solicitarea autorităţilor publice locale, pentru asigurarea unui cadru de predictibilitate pentru acţiunile şi proiectele aflate în implementare din fonduri europene, prin intermediul programelor operaţionale 2014-2020.
„Aflaţi la graniţa între două perioade de programare, este necesar să construim cadrul necesar autorităţilor de management pentru evaluarea portofoliilor de proiecte finanţate în cadrul exerciţiului financiar 2014-2020, pentru a identifica riscul de nefinalizare a investiţiilor în termenul de eligibilitate. Aşa ne asigurăm că marile proiecte de infrastructură nu au de suferit şi îşi vor continua dezvoltarea. Concret, proiectul de Ordonanţă de urgenţă reglementează procedura şi condiţiile de etapizare pentru proiectele/operaţiunile contractate în cadrul programelor operaţionale 2014-2020, care nu sunt finalizate până la 31 decembrie 2023 şi pentru a căror finalizare este necesară asigurarea finanţării din programele 2021-2027 (etapa a II-a a implementării respectivelor proiecte/operaţiuni). Pe această cale, invităm toţi partenerii noştri să obţinem o formă cât mai apropiată de nevoile lor”, a transmis ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş.
În absenţa etapizării acestora, respectiv a finanţării etapei a II-a din programele 2021-2027, în condiţiile în care aceste proiecte/operaţiuni sunt implementate de autorităţi şi instituţii publice, ar trebui ca sumele necesare pentru continuarea lor să fie suportate din surse publice (bugetul de stat/bugetele locale), cu efecte negative asupra deficitului bugetar al României.
„Măsurile propuse trebuie adoptate în regim de urgenţă pentru a asigura principalelor structuri implicate în gestionarea fondurilor europene toate prevederile pentru realizarea trecerii de la perioada actuala de programare la perioada de programare 2021-2027, în condiţiile nevoii de asigura respectarea termenelor instituite de Comisia Europeană”, susţineau reprezentanţii MIPE în aprilie.
Concluzia: MIPE știe că nu vom accesa toate fondurile din exercițiul financiar 2014-2020 și se asigură că va putea folosi bani din exercițiul 2021-2027 pentru a astupa gaura.
1,5% din alocarea pentru 2021-2027
România mai are la dispoziție aproape 31 miliarde de euro (30.986.467.853), prin Acordul de Parteneriat 2021-2027 precum și cele 16 programe aferente Politicii de Coeziune (8 programe naționale și 8 programe regionale), care au fost aprobate de către Comisia Europeană, în a doua parte a anului 2022.
Ca urmare a aprobării acestor programe, Comisia Europeană a început efectuarea plăților pentru prefinanțările aferente, conform prevederilor regulamentelor aplicabile acestei perioade de programare.
În ceea ce privește execuția Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, până la această dată, sumele totale primite de la Comisia Europeană, reprezentând prefinanțări, aferente programelor finanțate din Politica de Coeziune se situează la aprox. 454 milioane euro, ceea ce reprezintă aprox. 1,5% din alocarea UE aferentă acestor programe.
Am avut la dispoziție 49 miliarde euro
Comisia Europeană a alocat României pentru exerciţiul financiar 2014-2020 peste 49 miliarde euro, din care alocarea pentru Fondurile Europene Structurale şi de Investiţii (FESI) este de aproximativ 35,2 miliarde euro, respectiv alocarea Fondului de Ajutor European pentru cele mai Defavorizate Persoane (FEAD) este de aproximativ 441 milioane euro, la care se adaugă Instrumentul de Asistenţă pentru Preaderare (IPA II), cu o alocare dedicată programului de cooperare transfrontalieră România – Serbia în valoare de aproximativ 75 milioane euro.
Alocarea pentru Politica de Coeziune, finanţată în cadrul FESI, este de aproximativ 24,1 miliarde euro. Fondurile Europene Structurale şi de Investiţii sunt implementate prin opt programe operaţionale: Programul Operaţional Infrastructura Mare, Programul Operaţional Competitivitate, Programul Operaţional Regional, Programul Operaţional Capacitate Administrativă, Programul Operaţional Asistenţă Tehnică, Programul Operaţional Capital Uman, Planul Naţional Dezvoltare Rurală, Programul Operaţional Pescuit şi Afaceri Maritime. La acestea se adăugă şi Programul Operaţional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate (POAD) 2014-2020, finanţat din FEAD, respectiv Programul Interreg IPA CBC România-Serbia 2014-2020, finanţat în cadrul Obiectivului Cooperare Teritorială Europeană.
Cetățeanul TV
