Plenul Parlamentului a aprobat, joi, constituirea comisiei speciale pe legile justiţiei, pachet legislativ considerat de mulți specialiști și politicieni un atac la Suveranitatea şi Constituţia României.
Fostul ministru de Externe și europarlamentar Adrian Severin a lansat acuzații grave după ce noile legi ale Justiției au fost înaintate spre dezbatere de ministrul Cătălin Predoiu. Acesta a susținut că România este la un pas de a-și pierde suveranitatea.
Într-o intervenție la „Culisele statului paralel” cu Anca Alexandrescu, de la Realitatea PLUS, Severin a spus: „Prin renunțarea la sancțiunea disciplinară a magistraților s-a urmărit înlăturarea supremației Constituției. Subminarea suveranității statului nu este un simplu act politic sancționabil la urne, ci o faptă penală”.
„Cred că a venit timpul sa dam cărțile pe față. Nu este vorba despre problema măruntă a răspunderii disciplinare a judecătorilor. Ar fi o chestie mărunțică. Aici este vorba despre o acțiune concertată, organizată și susținută într-o rețea națională și internațională care să încurajeze judecătorii în a nu mai respecta, zic eu, Constituția României pe care au jurat. Pentru că a nu respecta deciziile CCR înseamnă a nu respecta Constituția României, care sintetizează identitatea juridică a statului român. Fără această identitate, noi nu mai existăm. Existăm ca un teritoriu, populație, condusă de CJUE (Curtea de Justiție a Uniunii Europene).
(…) Discutăm de refuzul de a fi respectată Constituția și de încurajarea care li se dă judecătorilor să o facă. După ce procurorii au primit ucaz de la procurorul general să nu mai respecte deciziile CCR, ci pe ale CJUE”, a mai arătat Adrian Severin.
„CJUE, prin practica ei, vrea să modifice tratatele și să oblige statele să țină seama de decizii pe care instituțiile europene nu au competența să le adopte. Unul din efectele cele mai importante e reducerea libertăților și drepturilor cetățenilor”, a punctat Severin.
Cine-l ține în lanț pe președintele CJUE?
„Lunile viitoare va veni în România președintele CJUE. (…) Biografia acestui domn, venit dintr-o țară care n-ar exista dacă n-ar exista UE – Belgia, și ea nu există decât ca sediul al UE în acest moment. Să vedem cine îl ține de lanț pe acest domn. Cine îi dă dânsului instrucțiunile pe care după aceea le transformă în hotărâri? Pentru că, din ceea ce intuiesc eu, nu este un om chiar liber”, a mai adăugat Adrian Severin referindu-se la Koen Lenaerts, președinte al Curții de Justiție a Uniunii Europene din 2015.
Despre „antecedentele” lui Koen Lenaerts am aflat de la Jean Quatremer, unul dintre cei mai renumiți jurnaliști din Franța, care a publicat în „Liberation” o anchetă despre corupția care atinge pe unii dintre cei mai puternici oameni și organizații din UE, cu accent pe traficul de influență și corupția din Partidul Popular European, Curtea de Conturi Europeană, Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Comisia Europeană.
Statul paralel din UE
Jean Quatremer, corespondentul la UE al acestui cotidian foarte pro-UE, de stânga, a publicat pe 1 decembrie rezultatele investigației sale jurnalistice care implică nu numai Curtea de Conturi, ci și Comisia Europeană și Curtea de Justiție, dezvăluind existența a unui „stat paralel” la vârful instituțiilor UE, creat în principal de Partidul Popular European (PPE).
În acest „stat paralel” creat și cultivat de PPE, concepte precum faimosul stat de drept și nevoia de a proteja interesele financiare ale Uniunii nu par să se aplice, deși partidul se opune atât de des anumitor țări membre ale fostului Bloc de Est, precum Polonia și Ungaria, dar și Cehia și România. Mai rău este că nici măcar instituția responsabilă cu asigurarea transparenței financiare a UE pare să nu-și poată aplica sieși transparența cerută altora, comenta rmx.news în 23 decembrie 2021.
Alte victime de vază ale lui Quatremer
Și cel mai curios este că, spre deosebire de alte țări din UE (Germania, Austria, Polonia etc.), chiar în Franța, țara în care s-au făcut aceste dezvăluiri, mass-media de mare audiență a ignorat ancheta acestui respectat jurnalist, care este cunoscut pentru că a doborât Comisia Santer în 1999 cu dezvăluirile sale despre practicile comisarului francez Edith Cresson.
De asemenea, munca lui Jean Quatremer ca jurnalist este cea care se află în spatele retragerii din Comisie, în iulie 2019, a germanului Martin Selmayr, fosta mâna dreaptă a lui Jean-Claude Juncker.
În decembrie 2018, procesul de numire a lui Selmayr în funcția de secretar general al Comisiei Europene a fost sursa unei rezoluții a Parlamentului European în care se arăta că „Comisia nu a respectat principiile transparenței, eticii și statului de drept”.
Quatremer a fost cel care a dezvăluit pentru prima dată modul în care Selmayr a fost numit ilegal în funcția de secretar general al Comisiei de către Jean-Claude Juncker în februarie 2018.
Adevărata față a președintelui CJUE
Condamnarea la 30 septembrie a unui membru belgian al Curții de Conturi Europene, Karel Pinxten, a dus la dezvăluirea că acesta era un apropiat al actualului președinte al Curții Europene de Justiție, conaționalul său Koen Lenaerts. Pinxten a fost găsit vinovat de CEJ pentru deturnare de aproape jumătate de milion de euro de la Curtea de Conturi, activitatea ilegală fiind confirmată în urma unei anchete a Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF).
Însă, nici OLAF nu pare să aibă mâinile curate în acest caz.
Koen Lenaerts mergea în mod regulat acasă la Pinxten pentru a participa la petreceri. A fost acolo și pe 31 mai 2008, când cei 18 invitați erau oficiali UE, politicieni și mari oameni de afaceri belgieni, cheltuielile de 2.560 EUR fiind facturate CCE (Curtea de Conturi Europeană).
Pe 30 septembrie, Jean Quatremer scria în Liberation: „Este pentru prima dată în istoria Comunității [Europene] când Curtea de Justiție a decis asupra unei astfel de sancțiuni împotriva unui funcționar european, un „membru” CCE fiind echivalentul unui comisar european”.
Karel Pinxten „a abuzat de serviciu pentru acte de îmbogățire personală sau în urmărirea intereselor sale personale”, așa cum a notat avocatul general irlandez Gerard Hogan în concluziile sale.
Într-un articol publicat la 1 decembrie, Quatremer susține că semnăturile a opt judecători CEJ lipsesc sub hotărârea din 30 septembrie împotriva lui Karel Pinxten, pronunțată teoretic în plen. Printre semnăturile lipsă se număra și cea a președintelui CEJ, Koen Lenaerts, care se recuzase oficial din cauza din cauza legăturilor sale strânse cu Pinxten.
Naș-fin
„Acești doi belgieni vorbitori de olandeză, care s-au întâlnit în CD&V, Partidul Creștin Democrat Flamand, înainte ca Pinxten să-l părăsească pentru Partidul Liberal, au menținut legături foarte strânse”, a scris Quatremer la 1 decembrie, deoarece „cel din urmă este nașul uneia dintre fiicele lui Lenaerts și a participat la nunta ei în mai 2012, fără a ezita ca CCE să acopere costurile călătoriei sale. De asemenea, Lenaerts și Pinxten au luat în mod regulat prânzul sau cina împreună în restaurante, pe cheltuiala contribuabilului european, fără ca nimeni să înțeleagă interesul profesional al acestor întâlniri. În mod similar, judecătorul belgian a mers în mod regulat la casa lui Pinxten pentru a participa la petreceri, la fel ca pe 31 mai 2008, când cei 18 invitați au inclus oficiali UE, politicieni și mari oameni de afaceri belgieni, toate acestea fiind facturate CCE la un cost de 2.560 EUR”.
Quatremer oferă mai multe detalii despre „politicile” lui Pinxten: „Una dintre scrisorile de invitație – pe care le-a văzut Libération – trimise de Pinxten lui Charles Michel, actualul președinte al Consiliului European, la 28 aprilie 2015, în timp ce era prim-ministru al Belgiei, lasă puține semne de îndoială:
„Există întotdeauna una sau două personalități politice proeminente, precum și câțiva prieteni care dețin funcții înalte în lumea corporativă… Deoarece fac parte din cercul meu personal de prieteni, pot garanta discreție absolută și respect pentru confidențialitatea conversațiile noastre”. Acest lucru ar trebui să oblige participanții care dețin poziții în UE să le refuze sau cel puțin să le declare, ceea ce nu s-a făcut niciodată.
Lobby și trafic de influență
Și nu este vorba doar despre Lenaert. Judecătorul suedez al CJUE Nils Wahl a ales și el să se abțină în cauza Pinxten, deoarece acesta a participat, potrivit informațiilor Liberation, la „vânători organizate și plătite de un „lobby” de la Bruxelles, Organizația Europeană a Proprietarilor (ELO), care au avut loc la Chambord, în Franța și la moșia regală Ciergnon (la sud de Dinant), în Belgia”.
Quatremer oferă o mică clarificare cu privire la acest „lobby”: „Scopul său principal este de a reuni oficiali europeni, politicieni și șefi la evenimente festive, ceea ce ar putea sugera trafic de influență”.
Cu ajutorul lui Pinxten, „lobby”-ul ELO a implicat în vânători și comisari europeni și directori generali ai Comisiei, precum vicepreședintele finlandez al Comisiei Juncker, Jyrki Katainen (PPE), sau comisarul austriac Johannes Hahn (PPE), care a fost invitat și la câteva dineuri organizate de Pinxten.
Una dintre aceste cine pentru 11 persoane, inclusiv cu Hahn, a costat Curtea de Conturi Europeană – cu alte cuvinte, contribuabilii europeni – 2.178 de euro. Într-un alt astfel de dineu din iulie 2010, judecătorii CEJ Lenaerts și Quinn au mâncat în mod similar pe cheltuiala contribuabilului european prin intermediul CCE.
Registrul de transparență al Comisiei?
Invitațiile de care au beneficiat comisarii europeni ar fi trebuit să fie toate declarate la Registrul de transparență al Comisiei, ceea ce nu s-a făcut niciodată. Ceea ce înrăutățește lucrurile în cazul lui Johannes Hahn, după cum subliniază Quatremer, este că „Karel Pinxten a prezidat Camera III a CCE responsabilă de auditarea bugetului politicii de extindere și de vecinătate, portofoliul lui Johannes Hahn” în cadrul Comisiei Juncker. Austriacul este acum comisar european pentru buget și administrație în Comisia von der Leyen.
Procurorii polonezi fac anchetă
„Credibilitatea CJUE și a Comisiei Europene a fost subminată de aceste dezvăluiri”, a declarat adjunctul ministrului polonez al Justiției, Sebastian Kaleta.
Ministrul Justiției Zbigniew Ziobro i-a scris președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizând-o că, dacă sunt adevărate, acuzațiile din articol „subminează funcționarea UE”. El i-a cerut să pună capăt „tăcerii” și „să clarifice chestiunea” de urgență. Zbigniew Ziobro a cerut imediat procurorilor din Varșovia să deschidă o anchetă cu privire la un posibil „abuz de putere al judecătorilor CJUE atunci când examinează plângeri împotriva Poloniei”.
De o viață la CJUE
Koen Lenaerts este membru al Curții din 1989. A fost mai întâi judecător în primă instanță înainte de a deveni judecător la Curtea propriu-zisă în 2003. Belgianul este președintele acestei Curți din 2015.
Statele membre ale Uniunii Europene l-au numit pe Koen Lenaerts pentru un nou mandat de 6 ani (de la 7 octombrie 2021 la 6 octombrie 2027), când au fost chemate să reînnoiască componența Curții.
Adrian Severin are ultimul cuvânt:
„Este vorba despre o acțiune bine calculată, care încearcă să raspundă unei politici duse de protagoniștii UE. (…) Eu am redactat împreuna cu tțti reprezentanții statelor europene Tratatul constitutiv al UE. Era vorba de Tratatul constituțional, acesta nu a fost ratificat. Dar substanța acestuia a fost trecută în actualul Tratat de la Lisabona, ce guvernează UE in acest moment (…)
UE are fix atâtea puteri, competențe câte i-au atribuit statele membre, prin tratate. (…) Țările care dau tonul muzicii in UE considera ca trebuia să mergem mai departe decât atât. Sigur, se pot modifica tratatele. Le e frică să o facă. Nu e o părere, este o informație. Am participat la discuții directe pe această temă.
De ce le e frică? Pentru că popoarele nu vor să o facă, nu mai acceptă extinderea competențelor Uniunii până când Uniunea nu livrează, până când Uniunea nu rezolvă crize, crize economice, identitare, geopolitice (…)
Și ce au gândit marii combinatori, combinagii ai UE? S-au gândit că putem modifica tratatele prin jurisprudenta, adică prin deciziile CJUE. (…) Înseamnă două lucruri: reducerea libertăților și drepturilor cetățenilor statelor membre UE și reducerea puterii de decizie a instituțiilor naționale. (…)
În tratate am ajuns pana la un punct, CJUE, prin practica ei, vrea să modifice tratatele și să oblige statele să țină seama de decizii pe care instituțiile europene nu au competența să le adopte. Unul din efectele cele mai importante e reducerea libertăților și drepturilor cetățenilor (…)
Liderii României, în loc să se opună, bazându-se pe tratate, unui asemenea demers, ei îl favorizează. Nu putem spune în această fază că deciziie CJUE sunt obligatorii sau prevalează asupra deciziilor CCR. Dar putem spune că cel care nu respectă deciziile CCR nu pățeste nimic. (…) Sau mâine vom ajunge la o altă modificare a legilor justiției, care va spune nu că nu sunt pedepsiți cei care respectă deciziile CCR, ci că sunt pedepsiți cei care respectă deciziile CCR, sunt pedepsiți cei care respectă Constituția României”.
Un „troc” cu Bruxelles pentru a scăpa de MCV și a intra în Schengen
„Am o informație. Există o teorie care circulă prin instituțiile noastre naționale în acest moment, potrivit căreia dacă, împreună cu războiul din Ucraina la care participăm, am mai oferi pe tavă UE și aceste recunoașteri ale unor decizii ale Curții de la Luxemburg prin care se extind, abuziv, dincolo de tratate, puterile UE, am putea scăpa de MCV și de refuzul intrării în Schengen. Ceea ce mi se pare o afacere mizerabilă. O dată, ne distrugem țara și economia (…) Ne dăm pe tavă și drepturile suverane. (…) Nu suntem împotriva UE. Suntem însă pentru ca UE să respecte tratatele”, a mai punctat Adrian Severin
Cetățeanul TV
