Scandalul autorizațiilor ORNISS ia amploare. Parchetul Militar trebuie să facă lumină în acest caz în care planează serioase suspiciuni de poliție politică. Acuzațiile extrem de grave îl vizează pe șeful serviciului de informații al Ministerului de Interne – Mihai Cristian Mărculescu, care i-ar fi ajutat pe șefii MAI să se debaraseze „legal“ de ofițerii incomozi.
Concret, șeful Direcției Generale de Protecție Internă (DGPI), din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), este suspectat că ar fi solicitat abuziv Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS) retragerea accesului la informații clasificate pentru mai mulți ofițeri de rang înalt, care i-ar fi deranjat pe mai marii de la Interne, după cum a relatat presa. Această procedură administrativă a fost urmată apoi de suspendarea automată din funcție a celor vizați.
Retragerea accesului la informații clasificate se face la propunerea serviciului secret la MAI, iar ORNISS execută fără a verifica. În avizele negative ale DGPI nu sunt indicate motivele, nici articole din lege care stau la baza retragerii certificatului. Asta pentru că informările fostei Doi ș’un sfert“ au caracter de „secret de serviciu“ și nu pot fi aduse la cunoștința persoanei vizate.
Studiu de caz: fostul șef al Direcției de Control intern
În perioada decembrie 2016 – martie 2017 comisarul-șef Cătălin Moșneagu a fost împuternicit director adjunct al Direcţiei Control Intern, după care, tot prin împuternicire, a asigurat comanda DCI, până în martie 2018. La 1 martie 2018, MAI a scos la concurs postul de director al DCI, postul fiind câștigat de Cătălin Moșneagu.
Potrivit surselor din MAI, cu o zi înainte de desfășurarea concursului, DGPI a trimis o informare la IGPR referitoare la o presupusă vulnerabilitate a ofițerului, care deținea la acel moment autorizație Strict Secret de Importanţă Deosebită (SSID). Totodată, ofițerul a fost informat că DGPI a declanșat în cazul său o procedură de revalidare (reverificare).
Inevitabilul s-a produs la 24 august, când comisarul-șef Cătălin Moșneagu a fost chemat să semneze un proces-verbal, încheiat de DGPI, în care i se aducea la cunoștință că i-a fost retrasă autorizaţia de acces la informaţii clasificate. Asta cu toate că nu a fost chemat la vreun interviu de securitate, în care să i se ceară lămuriri, așa cum prevede procedura revalidării.
Moșneagu nu a fost informat nici despre motivul pentru care s-a procedat astfel și nici nu i s-a indicat temeiul legal pentru care i s-a retras autorizaţia SSID.
Ca urmare a acestei decizii, ofițerul a fost pus imediat la dispoziția șefului Poliției Române, pentru 6 luni, pierzându-și automat funcția pe care a ocupat-o legal prin concurs.
Ulterior, acesta a depus o plângere la Parchetul Militar, pentru abuz în serviciu, fals intelectual și uz de fals. Totodată, Cătălin Moșneagu a solicitat Curții de Apel București anularea deciziei de ridicarea autorizației ORNISS și repunerea în funcție.
Scandalul autorizațiilor ORNISS. „Păcatele“ comisarului-șef Cătălin Moșneagu
Potrivit surselor MAI, înainte să se prezinte la concursul pentru ocuparea postului de director al DCI, Moșneagu ar fi fost avertizat că „nu este dorit de ministrul de Interne Carmen Dan“, din cauza presupuselor sale legături cu fostul șef al Poliției Române, chestorul Bogdan Despescu, căzut și el în dizgrație, dar și pentru că polițistul ar fi avut acces la informații sensibile despre unele decizii ale șefilor MAI.
Concret, în calitate de șef al Direcției Control Intern, comisarul-șef Cătălin Moșneagu a fost implicat în anchetele cele mai fierbinți ale Ministerului de Interne, printre care cazul polițistului pedofil și dosarul violențelor de la mitingul diasporei din Piața Victoriei.
Scandalul imens generat de cazul polițistului pedofil Eugen Stan, din ianuarie 2018, care ar fi fost protejat de superiorii săi, a generat tensiuni puternice în Guvern. Vierificările interne au fost făcute, mai întâi, de DCI, după care, la ordinul lui Carmen Dan, de către Corpul de Control al MAI. În urma raportului întocmit de Corpul de Control, Carmen Dan i-a cerut demisia șefului Poliției Române de la acea vreme, Bogdan Despescu, dar premierul Mihai Tudose a vrut să știe și versiunea polițistului despre cele întâmplate, solicitându-i un raport amănunțit. Comisarul-șef Cătălin Moșneagu este cel care ar fi făcut verificările interne în dosarul polițistului pedofil, Surse din MAI au explicat pentru Cetățeanul că raportul lui Despescu ar fi fost făcut în baza verificărilor făcute de comisarul-șef Cătălin Moșneagu, ceea ce l-ar fi adus pe acesta în vizorul ministrului de Interne. După ce a citit raportul, primul ministru Mihai Tudose i-a cerut demisia lui Carmen Dan, dar mazilit a fost chiar el, PSD retrăgându-i sprijinul politic. Ministrul nu ar fi uitat de acest incident și l-ar fi pus pe Moșneagu pe „lista neagră“.
Contactat telefonic de reporterii Cetățeanul, comisarul-șef Cătălin Moșneagu a refuzat să confirme aceste informații, invocând lipsa acordului superiorilor pentru a discuta cu presa. El a precizat doar că așteaptă verdictul magistraților în acest caz.
Procurorii militari pot cere declasificarea raportului DGPI
Deși vorbim de informați clasificate, la care comisarul-șef Cătălin Moșneagu evident nu a avut acces pentru a se putea apăra, procurorii militari pot solicita declasificarea raportului DGPI, pentru a se stabili dacă retragerea autorizației ORNISS a avut sau nu temei legal.
Ofițerul a solicitat, astfel, procurorilor militari să verifice existența informațiilor care ar fi stat la baza retragerii autorizației ORNISS, iar în caz afirmativ să se stabilească dacă nu cumva DGPI le-a obținut cu mult timp înainte de organizarea concursului pentru postul de director al DCI și nu le-a valorificat mai devreme.
„Vă rog să verificați dacă datele/informațiile/motivările care au stat la baza retragerii autorizației de acces au fost la dispoziția DGPI cu mai mult timp înainte și de ce, dacă se știa că aș reprezenta un risc pentru informațiile clasificate (eu îndeplinind atribuțiile unor posturi cu un grad/probabilitate mare de acces la astfel de informații) nu s-a acționat mai devreme. Dacă datele sunt aceleași (și logic așa ar fi) rezultă că s-a contribuit la subzistența unei vulnerabilități la nivelul MAI privind protecția, iar situația este creată absolut artificial“, a arătat Cătălin Moșneagu în plângerea depusă la Parchetul Militar, obținută de ziarul Cetățeanul.
„Având în vedere finalitatea la care s-a ajuns în momentul de față, consider că s-a procedat la fabricarea de către anumiți factori de conducere/lucrători din cadrul MAI a unor argumente care să determine solicitarea către ORNISS a retragerii autorizației de acces, lucru care se poate întâmpla oricui, doar dacă se procedează cu rea credință/ilegal, având în vedere clasificarea activităților și protecția asigurată surselor“, a mai arătat ofițerul în plângerea adresată procurorilor militari.
Nu a avut niciodată probleme de incompatibilitate
Polițistul a mai arătat că pe tot parcursul carierei mele (a fost încadrat în Ministerul de Interne din anul 2002) a avut autorizații de acces la informații clasificate și nu s-a pus niciodată problema că ar fi incompatibil cu deținerea acestui acces.
Moșneagu a fost șeful serviciului Structura de Securitate a Poliției Române vreme de aproape doi ani (2014-2016). Anterior, a fost timp de 2 ani șeful aresturilor din Poliția Română. A condus Direcţia Control Intern timp de 3 luni ca director adjunct, respectiv aproximativ un an în calitate de director. Din luna decembrie 2014 a deținut autorizație SSID (foarte puține cadre din conducerea IGPR dețin o asemenea autorizație, care se eliberează în urma efectuării unor verificări riguroase atât cu privire la ofițer, cât şi la familia sa. În tot acest timp, nu i s-a adus la cunoștință că ar fi fost acuzat că ar fi vulnerabil sau verificat cu privire la asta.
„Nu se poate să se retragă autorizaţia de acces la informaţii clasificate, cu distrugerea carierei unui poliţist, fără a se prezenta motivele în acest sens şi fără ca persoana în cauză să fie intervievată. De asemenea, nu se poate invoca faptul că motivele care au stat la baza retragerii sunt informaţii clasificate şi nu pot fi comunicate, deci golind de conţinut dreptul la apărare“, a concluzionat Cătălin Moșneagu.
Îndepărtați din funcții cu ajutorul „Doi ș’un sfert“
Directorul Direcției Medicale din MAI, comisar șef Marius Medruț, și colonel Daniel Dragne, prim adjunct al IGSU sunt numai doi dintre ofițerii de rang înalt care au fost îndepărtați din funcții cu ajutorul DGPI.
Potrivit unor surse credibile din Ministerul de Interne, alți circa 20 de polițiști ar putea fi trași pe dreapta în același mod. Printre aceștia se numără comisar-șef Bogdan Ionuț Dana, șeful Poliției Sectorului 1 din Capitală, chestor Sorin Oprea, directorul general al Agenției Naționale Antidrog, comisar-şef Dănuţ Lefter, şeful BCCO Galaţi, comisar-șef Dan Marian Goană, șeful Serviciului Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase, din Poliția Capitalei.
Ziarul electronic Cetățeanul a solicitat DGPI un punct de vedere referitor la presupusa implicare a instituției în schimbarea din funcție a unor ofițeri MAI, prin retragerea abuzivă a autorizațiilor de acces la informații clasificate, dar până la momentul publicării acestui articol DGPI nu a trimis niciun răspuns.
PSD vrea motivarea refuzului de eliberare a certificatelor ORNISS
Tocmai pentru a se evita cazurile de abuz, în viitor emitenții deciziilor de retragere a accesului de informații clasificate ar putea fi obligați să le motiveze. În primăvara acestui an, mai mulți parlamentari PSD au depus un proiect de lege în acest sens.
Concret, iniţiativa legislativă, depusă la Senat, prima cameră sesizată, prevede modificarea Legii 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, în sensul introducerii articolul 13¹, după articolul 13.
„Art 13¹ – Avizul, retragerea, sau după caz respingerea acordării certificatului de securitate sau autorizaţiei de acces pentru persoanele cu atribuţii nemijlocite în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate se transmit, motivat către solicitant şi către beneficiarul nemijlocit“, se arată în proiectul de lege.
În expunerea de motive, parlamentarii PSD susţin necesitatea introducerii acestei obligaţii „pentru a crea o stare de normalitate“ cu privire la modul de avizare sau retragere a avizului ORNISS.
Cetățeanul TV
