Am citit, mulțumită eternului meu prieten și coleg de decepții politice în ultimii 35 de ani, Adrian Pătrușcă, un articol de presă care m-a răscolit cum nu m-a mai răscolit de nu mai știu când unul.
Sincer, habar n-aveam cine e autorul, deși i-am văzut numele, Levana Zigmund, dar am zis să mă lămuresc despre ce e vorba, asta doar pentru că link-ul către activenews.ro, unde a apărut textul, era promovat pe Facebook de prietenul meu, pentru a cărui onestitate îmi tai și o mână… Dacă vreau musai să slăbesc, Adi, nu mă lua de data asta în serios!
Vă recomand să citiți articolul semnat de Levana Zigmund dacă vreți să vedeți, într-adevăr, pe ce lume trăim. Și că au apărut ceva speranțe la orizont…
Eu, în total de acord, la virgulă, am rămas obsedat de următoarele șase cuvinte din articol: „Este, totuși, ok să fii om”?
De ce?
Simplu, pentru că, în jurul meu, apar zi de zi, neamuri, prieteni, foști colegi, cunoștințe spălate pe creier de deșănțata propagandă progresist/comunistă a ultimilor ani. Ani în care ni s-a luat dreptul de a folosi toate cuvintele limbii noastre, în care ne-am născut, dreptul de a ieși din casă fără voie de la prefectură etc., până la dreptul de a vota cum vrem noi… Ni s-a luat tot ce noi, românii, am recâștigat cu sânge în 16-22 Decembrie 1989.
Rămân blocat când realizez cum a putut propaganda sorosistă să spele în vreo 10 ani atât de mulți români pe creier, cât aproape n-a reușit comunismul în patru decenii și jumătate.
Și, mă înfior, când văd că români ca mine, colegi de școală, liceu și facultate – care am trăit destul sub comunism nu înțeleg că ne întoarcem de unde plecasem la începutul lui 1990.
Pe ei, cărora le este mai aproape burta plină decât libertatea, îi întreb: Este, totuși, ok să fii om?
Cetățeanul TV
