Eroare judiciară, îndreptată de Curtea de Apel București. Omul de afaceri Puiu Popoviciu, achitat în dosarul Băneasa

Șefa Curtii de Apel București, judecatoarea Liana Arsenie, a îndreptat una dintre cele mai flagrante erori judiciare: l-a achitat pe omul de afaceri Puiu Popoviciu pentru complicitate la abuz în serviciu și dare de mită, pentru că faptele nu există.

Soluția, care vine după rejudecarea dosarului fabricat de procurorul DNA Nicolae Marin, confirmă că Popoviciu fusese condamnat abuziv de judecătorul CAB Corneliu Bogdan Ion-Tudoran și ICCJ, notează jurnaliștii de la Luju.ro.

Popoviciu a fost hărțuit pentru simplul motiv că a dezvoltat o afacere care a adus la bugetul de stat al României 1,5 miliarde euro.

Președinta Curții de Apel București, judecătoarea Liana Arsenie, a dispus vineri, 12 iulie 2024, achitarea omului de afaceri Puiu Popoviciu pentru complicitate la abuz în serviciu și dare de mită în legătură cu asocierea firmei sale, SC BĂNEASA Investments SA, cu Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV) din Capitală pentru un teren de 224 de hectare unde a fost edificat cel mai mare complex comercial din România – Mall Băneasa.

Achitarea lui Puiu Popoviciu a fost dispusă de judecătoarea Liana Arsenie în temeiul art. 16 alin. 1 lit. a) din Codul de procedura penală – “fapta nu există”. De asemenea, achitare au primit și ceilalți inculpați din dosar, tot pe motiv că faptele nu există.

Iată minuta sentinței nr. 110 din 12 iulie 2024 a Curții de Apel București, din dosarul 46/1/2020:

„Sentința penală.110/F din 12.07.2024 – în temeiul disp. art. 462 C. proc. pen, admite cererea de revizuire formulată de revizuentul Popoviciu Gabriel Aurel, ale cărei efecte au fost extinse și cu privire la inculpații Alecu Ioan Niculae, Bejenaru Andrei Mihai, Diaconescu Ștefan, Șerban Ilie Cornel, Pitcovici Petru Daniel, Luican Mihai Ion Florin, Toader Gabriel Răsvan, Todiras Ioan, Minea Lizeta, Petrulian Gheorghe.

Anulează sentința penală nr.115/F/23.06.2016 pronunțată de Curtea de Apel București – Sec?ia I Penală, în dosarul nr. 9577/2/2012, definitivă prin decizia penală nr.266/A/02.08.2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție și în rejudecarea, laturii penale reunite cu latura civilă ce face obiectul dosarului penal nr. 46/1/2020: în temeiul disp. art. 396 alin. 5 C. proc. pen. rap. la art. 16 lit. a C. proc. pen., achita pe inculpatul Alecu Ioan Niculae (date), pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în formă calificată prev. și ped. de art. 248 V.C.p. cu referire la art. 248/1 V.C.p. cu aplic. art. 41 alin.2 V.C.p., întrucât fapta nu există. În temeiul disp. art. 396 alin. 5 C. proc. pen. rap. la art. 16 lit. a C. proc. pen., achita pe inculpatul Popoviciu Gabriel-Aurel (date), pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu în formă calificată prev. și ped. de art. 26 rap. la art. 248 V.C.p. cu ref. la art. 248/1 V.C.p., cu aplic. art. 41 alin.2 V.C.p. și pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită prev. și ped. de art. 255 alin.1 V.C.p. cu ref. la art. 6,7 din Legea 78/2000 cu aplic. art. 33 lit.a V.C.p, întrucât faptele nu există. În temeiul disp. art. 396 alin. 5 C. proc. pen. rap. la art. 16 lit. a C. proc. pen., achita pe inculpatul Bejenaru Andrei Mihai (date), pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu în formă calificată prev. și ped. de art. 26 rap. la art. 248 V.C.p. cu ref. la art. 248/1 V.C.p., cu aplic. art. 41 alin.2 V.C.p., întrucât fapta nu există. În temeiul disp. art. 396 alin. 5 C. proc. pen. rap. la art. 16 lit. a C. proc. pen., achita pe inculpatul Diaconescu Ștefan (date), pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în formă calificată prev. și ped. de art. 248 V.C.p. cu referire la art. 248/1 V.C.p. cu aplic. art. 41 alin.2 V.C.p., întrucât fapta nu există. În temeiul disp. art. 396 alin. 5 C. proc. pen. rap. la art. 16 lit. a C. proc. pen., achita pe inculpatul Șerban Ilie Cornel (date), pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la dare de mită prev. și ped. de art. 26 rap. la art. 255 alin.1 V.C.p. cu ref. la art. 6,7 din Legea 78/2000 și pentru săvârșirea infracțiunii de favorizare a infractorului prev. de art. 264 alin.1 V.C.p. cu aplic. art. 33 lit.a. V.C.p., întrucât fapta nu există. În temeiul disp. art. 396 alin. 5 C. proc. pen. rap. la art. 16 lit. a C. proc. pen., achita pe inculpatul Pitcovici Petru Daniel – (date), pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la dare de mită prev. și ped. de art. 26 rap. la art. 255 alin.1 V.C.p. cu ref. la art. 6,7 din Legea 78/2000 și pentru săvârșirea infracțiunii de favorizare a infractorului prev. de art. 264 alin.1 V.C.p. cu aplic. art. 33 lit.a. V.C.p., întrucât fapta nu există. În temeiul disp. art. 396 alin. 5 C. proc. pen. rap. la art. 16 lit. a C. proc. pen., achita pe inculpatul Luican Mihai Ion Florin (date), pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în formă calificată prev. și ped. de art. 248 V.C.p. cu referire la art. 248/1 V.C.p. cu aplic. art. 41 alin.2 V.C.p, întrucât fapta nu există. În temeiul disp. art. 396 alin. 5 C. proc. pen. rap. la art. 16 lit. a C. proc. pen., achita pe inculpatul Toader Gabriel Răsvan (date), pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în formă calificată prev. și ped. de art. 248 V.C.p. cu referire la art. 248/1 V.C.p. cu aplic. art. 41 alin.2 V.C.p, întrucât fapta nu există. În temeiul disp. art. 396 alin. 5 C. proc. pen. rap. la art. 16 lit. a C. proc. pen., achita pe inculpatul Todiras Ioan (date), pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în formă calificată prev. și ped. de art. 248 V.C.p. cu referire la art. 248/1 V.C.p. cu aplic. art. 41 alin.2 V.C.p, întrucât fapta nu există. În temeiul disp. art. 396 alin. 5 C. proc. pen. rap. la art. 16 lit. a C. proc. pen., achita pe inculpatul Minea Lizeta (date), pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în formă calificată prev. și ped. de art. 248 V.C.p. cu referire la art. 248/1 V.C.p. cu aplic. art. 41 alin.2 V.C.p, întrucât fapta nu există. În temeiul disp. art. 396 alin 5 C. proc. pen. rap. la art. 16 lit. a C. proc. pen., achita pe inculpatul Petrulian Gheorghe (date), pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în formă calificată prev. și ped. de art. 248 V.C.p. cu referire la art. 248/1 V.C.p. cu aplic. art. 41 alin.2 V.C.p., întrucât fapta nu există.

În temeiul disp. art. 397 C. proc, pen. rap. la art. 25 alin. C. proc. pen. respinge că neîntemeiate acțiunile civile formulate în cauza de Statul Român prin Ministerul Finanțelor- ANAF și USAMV.

Ridică măsurile asigurătorii dispuse în cauza față de persoanele responsabile civilmente S.C. Băneasa Investments S.A., S.C. Băneasa Bussines&Tehnology Park S.A., S.C. Băneasa Rezidențial S.R.L. și față de inculpații Alecu Ioan Niculae, Popoviciu Gabriel Aurel, Bejenaru Andrei Mihai, Diaconescu Ștefan, Luican Mihai Ion Florin, Toader Gabriel Răsvan, Minea Lizeta, Petrulian Gheorghe.

În baza art. 275 alin. 3 C. proc. pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. 6 C.proc.pen., onorariile avocaților din oficiu desemnați pentru inculpații Petrulian Gheorghe (av. Constantinescu Ana-Rodica), Todiras Ioan (av. Cucu Viorel), Pitcovici Petru-Daniel (av. Gâdea Cristian-Alin), majorate la dublul sumei prevăzute în fiecare delegație aflată la dosarul cauzei, conform art. 10 din Protocolul privind onorariile avocaților din oficiu pentru furnizarea serviciilor de asistență juridică în materie penală, se avansează din bugetul special al Ministerului de Justiție și vor rămâne în sarcina statului. în baza art. 275 alin. 6 C.proc.pen., onorariile parțiale ale avocaților din oficiu desemnați pentru inculpatul șerban Ilie-Cornel (av. Ghinea Ion și av. Marineci Daniela), Pitcovici Petru-Daniel (av. Dobre Adriana-Daciana) și Minea Lizeta (av. Nicola Florentina), în cuantum de câte 500 lei, se avansează din bugetul special al Ministerului de Justiție și vor rămâne în sarcina statului. în baza art. 275 alin. 6 C.proc.pen., onorariile avocaților din oficiu desemnați pentru persoanele interesate (av. Cucoș-Guțan Cristina, Finchilescu Elena-Carmen, Stănculescu Oana-Mihaela, Lungu Cristina-Alina), se avansează din bugetul special al Ministerului de Justiție și vor rămâne în sarcina statului.

Cu drept de apel, în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunțată prin punerea la dispoziția Ministerului Public și părților prin mijlocirea grefei instanței, astăzi, 12.07.2024. Document: Hotărâre”.

CITEȘTE ȘI Adevărul despre dosarul Băneasa. Erori judiciare orchestrate de un judecător internat la Psihiatrie

Abuzurile de la Parchet

Dosarul Băneasa a însemnat un lung șir de abuzuri, încă din faza de cercetare penală. Astfel, procurorii DNA au deschis dosarul pentru „abuz în serviciu”, deși, inițial, Biroul Procurorului General investigase cazul și îl respinsese.

Cu toate acestea, în anul 2008 DNA a redeschis cazul, pe motiv că prejudiciul depășește un milion de euro. Asta cu toate că raportul asupra daunelor a fost încropit de către specialiștii DNA abia în 2010.

Procurorul DNA care a făcut rechizitoriul în dosarul Băneasa este Nicolae Marin, personaj extrem de controversat.

În decembrie 2012, Marin, unul dintre „greii” DNA la acea dată, l-a trimis în judecată pe omul de afaceri Puiu Popoviciu, alături de alte persoane, în dosarul Băneasa.

Avocații lui Popoviciu au acuzat grave nereguli în ancheta penală făcută de Nicolae Marin. Astfel, martorul principal al acuzării a recunoscut în instanţă că nu a fost mituit de omul de afaceri, contrazicându-i astfel pe anchetatori.

Un fost ministru al Educaţiei, dar şi alţi martori, au declarat la DNA că terenul din Băneasa nu a fost niciodată în proprietate publică şi, prin urmare, parchetul nu poate susţine acuzaţia legală de abuz în serviciu.

Mai mult, profesorii universitari ar fi fost amenințați cu arestarea de către procurorul Nicolae Marin dacă nu votează în Senat că Universitatea se constituie ca parte civilă, așa cum a fost solicitat în scris de către DNA, după cum a relatat presa.

CITEȘTE ȘI DOVEZI Judecătorul Ion-Tudoran a inventat probe în dosarul Băneasa

„Donația” judecătorului Ion-Tudoran este de fapt o expropiere

„Excesele” procurorilor nu l-au interesat pe judecătorul Corneliu Bogdan Ion-Tudoran, de la Curtea de Apel București, care a judecat dosarul Băneasa.

Ba mai mult, Ion-Tudoran a făcut totul pentru a justifica acuzațiile din rechizitoriul întocmit de Nicolae Marin, ajungând chiar să inventeze probe.

Judecătorul a urzit o poveste dubioasă pentru a demonstra cu orice preț o așa-zisă proprietate publică a statului și a naționaliza din nou terenurile care au aparținut Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București (USAMV), asupra cărora statul nu avea drept legal de proprietate.

Terenul respectiv a făcut parte din moşia Băneasa a contesei Maria de Montesquieu (Bibescu), expropriată de Statul român după Primul Război Mondial. O parte din terenul trecut în proprietatea publică prin expropriere, circa 302 ha, a fost predat, ulterior, în administrare Şcolii Superioare de Agricultură din Herăstrău.

Devenită Academia de Înalte Studii Agronomice din Bucureşti (în prezent USAMV Bucureşti), școala a devenit proprietarul clădirilor şi terenurilor prin Înaltul Decret Regal 2746/1929. Prin același act normativ a fost instituită și o interdicţie de înstrăinare a acestora.

În 1942, Legea din 1929 a fost abrogată prin Decretul-lege nr. 386, care a reconfirmat însă dreptul de proprietate al Academiei de Înalte Studii Agronomice. Odată cu abrogarea legii, a fost înlăturată însă interdicţia de înstrăinare a terenurilor instituită de actul normativ din 1929.

Astfel, potrivit art. 159, „Facultăţile de agronomie posedă în deplină proprietate bunurile imobiliare de orice fel, cu inventarele respective cu care au fost înzestrate până în prezent sau cu care vor fi înzestrate în viitor”.

Regimul comunist a naționalizat, prin Decretul 266/1948, patrimoniul instituţiilor de învăţământ, care a trecut integral în proprietatea statului. Decretul 266 contravenea însă chiar Constituţiei din 1948, care garanta dreptul de proprietate.

În 1995, Legea învăţământului nr. 84 a reglementat din nou, după 1942, dreptul de proprietate privată al instituțiilor de învăţământ superior asupra bazei materiale: „Baza materială a instituţiilor de învăţământ superior este de drept proprietatea acestora”.

Abuzurile din instanță. Judecătorul Tudoran a inventat probe

Judecătorul Corneliu Ion-Tudoran a decis confiscarea terenurilor USAMV pe baza unui document inventat, o așa-zisă donație a prințesei Maria de Montesquieu (Bibescu) către statul român.

Așa-zisa donație NU există. Astfel, în dosarul Băneasa nu s-a depus niciun document în acest sens. Mai mult, nici procurorii DNA nu au auzit vreodată de așa ceva.

Iată cum a prezentat judecătorul în Decizie din 28 decembrie 2018 motivul confiscării terenurilor și a clădirilor din Băneasa:

„Terenurile (n.r. din Băneasa), în mod expres, au avut o anumită afectaţiune (…)  conform contractului de donaţie cu afectaţiune încheiat între Statul român şi Maria Bibescu. (…) Având în vedere că donaţia făcută către Statul român prevedea, în mod expres interdicţia ca terenul respectiv să nu poată fi înstrăinat – în tot sau în parte – să nu poată fi adus ca şi contribuţie în natură la constituirea vreunei persoane juridice, să nu poată fi schimbat sau folosit în alte scopuri (…)

În situaţia în care s-ar proceda la schimbarea naturii juridice a bunului, aceasta ar avea ca şi consecinţă revocarea donaţiei şi revenirea obiectului donat în proprietatea donatorilor sau a moştenitorilor acestora”.

Ziarul Cetățeanul a obținut documente istorice care dovedesc faptul că terenurile din Băneasa au fost expropriate de statul român și nicidecum primite ca donație.

Aceste documente demonstrează că sentința dată de judecătorul Ion-Tudoran a fost strâmbă.