Neamțul Klaus Martin Schwab, fondatorul și președintele executiv al Forumului Economic Mondial de la Davos (WEF), le spunea, anul trecut, celor circa 2500 de participanți că ei sunt cei chemați să asigure o „gestiune luminată” a provocărilor planetare reprezentate de schimbările climatice și pandemii, de pe poziția unui fel de „guvern global”.
WEF este cel mai important forum pro-globalizare la nivel mondial.
„A sosit momentul ca guvernele lumii să se unească într-o singură entitate și să soluționeze problemele globale, precum schimbările climatice, comerțul și crizele economice, fără piedici sau întârzieri”, mai anunța Klaus Schwab în discursul susținut în deschiderea Summitului Mondial al Guvernelor (WGS2022) din Dubai, care a avut loc în perioada 29-30 martie 2022.
„Marea Resetare”
Formul Econonomic Mondial ar fi pus deja în mișcare un nou globalism, promovat de Klaus Schwab și George Soros, și numit de jurnalistul Michael Walsh, în cartea „Against the Great Reset: Eighteen Theses Contra the New World Order”, „Marea Resetare”.
Walsh dezvăluie că „Marea Resetare” este o colaborare între guverne și lumea afacerilor pentru a controla populația, sub pretextul luptei împotriva „schimbărilor climatice”.
La Davos, săptămâna viitoare
În acest context, săptămâna viitoare elitele politice şi economice mondiale se reunesc la Davos cu ambiţia de a „coopera într-o lume fragmentată” şi de a aborda războiul din Ucraina, dereglarea climatică şi globalizarea aflată într-o criză existenţială.
Ediţia de anul acesta a Forumului Economic Mondial (WEF) în staţiunea de ski din Alpii elveţieni „se desfăşoară în contextul geopolitic şi geoeconomic cel mai complex din ultimele decenii”, a remarcat la un briefing de presă preşedintele WEF, Borge Brende.
Pandemia COVID-19, conflictele comerciale între China şi SUA, precum şi războiul din Ucraina au contribuit în ultimii ani la multiplicarea liniilor de fractură geopolitică şi au alimentat politicile protecţioniste.
„Una din cauzele principale ale acestei fragmentări este o lipsă de cooperare” şi ea se traduce prin „politici pe termen scurt şi egoiste”, spune cu regret fondatorul WEF, Klaus Schwab, care vorbeşte despre „un cerc vicios”.
Unii au început chiar să se întrebe despre viitorul globalizării, care de o jumătate de secol se află în centrul filosofiei susţinute la Davos.
A existat un moment „de speranţă de revenire la vechea normalitate, care era acest fel de lume globalizată”, explică Karen Harris, economistă la societatea de consultanţă Bain&Company.
„Normalitatea” unei lumi globalizate, despre care vorbește Karen Harris, a fost testată acum vreo jumătate de secol pe șoareci. Experimentul s-a numit ”Universul 25”…
Dar ce e Universul 25?
Etologul american John B. Calhoun a creat, în anii 1960, o utopie aparent perfectă pentru șoareci. Incinta lui Calhoun, fără prădători și fără boli, a fost dotată cu hrană nelimitată și cu apartamente pentru șoareci. În esență, șoarecii s-au bucurat de toate conforturile de care se bucurau și oamenii.
Dar societatea rozătoarelor, supranumită Universul 25, s-a dovedit repede a fi departe de paradis.
Experimentul
La începutul experimentului, Calhoun a introdus patru perechi de șoareci sănătoși în incintă. În primele 104 zile, șoarecii și-au explorat noul habitat, și-au marcat teritoriul și au început să cuibărească. Apoi, populația a început să crească, dublându-se la fiecare 55 de zile.
Interesant este că, și atunci când populația era cu mult sub 1/4 din capacitatea incintei, majoritatea șoarecilor s-a înghesuit în zonele marcate. Mâncatul, de exemplu, a fost o activitate comună, astfel încât șoarecii se grupau în timpul hrănirii, chiar dacă exista mult spațiu pentru a mânca singuri.
Până în a 315-a zi, populația a ajuns la 620 de șoareci.
Comportamentul de aglomerație a descurajat împerecherea, contribuind în mare măsură la scăderea natalității. Universul 25 și-a început declinul lent, dar constant.
O scară socială proeminentă a luat contur rapid. În cadrul populației masculine, șoareci dominanți au fost caracterizați prin comportamentul lor extrem de agresiv. Așa-numiții „șoareci alfa” se angajau adesea în băi extrem de sângeroase, practicând chiar canibalismul. Tulburător, aceste izbucniri violente nu aveau de obicei o provocare sau un motiv clar.
Pe partea opusă a spectrului se aflau șoarecii cei mai puțin adaptați din punct de vedere social, care au fost complet excluși de la împerechere. Și-au petrecut timpul rătăcind între grupuri mai mari de șoareci, mâncând și dormind singuri. Ocazional, acești șoareci se luptau între ei.
Acești șoareci erau timizi și deveneau adesea victimele violenței comise de „frații” lor mai violenți.
Pe măsură ce rolurile sociale s-au destrămat, femeile au adoptat atitudini mai agresive. A avea grijă de cuiburile lor în mijlocul unui univers atât de haotic nu era o sarcină ușoară, așa că multe mame uneori acționau violent față de proprii lor pui.
Altele au renunțat complet de la responsabilitățile lor materne, ignorându-și puii și renunțând complet la practicile de împerechere.
Ziua 560 a marcat începutul sfârșitului, denumit „faza morții”.
Creșterea ratei mortalității a fluctuat în jurul a 100%, stopând cu totul creșterea populației. Cu toate acestea, noile generații care au supraviețuit crescuseră în mediul tumultuos care era Universul 25. Acești șoareci nu aveau nicio percepție despre viețile „normale” pe care șoarecii le duceau dincolo de pereții incintei.
După cum se explică în Foaia de parcurs către realitate a lui Thomas J. Elpel:
„Studiile… au dezvăluit constant că absența stimulului social și a îngrijirii materne duce la o rată ridicată a retardării fizice și emoționale și a mortalității”.
„Frumoșii”
În contextul Universului 25, izolarea a deschis calea pentru o nouă categorie de șoareci pe care Calhoun a numit-o „frumoși”.
Acești șoareci au fost separați de ceilalți șoareci însetați de sânge și de violența care a afectat restul incintei. Manifestările lor au fost inspirația pentru numele pe care l-au primit. În plus, fiind separați de restul șoarecilor din Universul 25, cei frumoși nu au contribuit la societate.
Ei și-au petrecut tot timpul hrănindu-se, bând, îngrijindu-se și dormind.
În cele din urmă, cei frumoși i-au depășit numeric pe șoarecii mai agresivi. Totuși, în loc să se împerecheze sau să creeze noi roluri în societatea Universului 25, cei frumoși au continuat să existe doar pentru satisfacția lor fiziologică. S-au bucurat de toate facilitățile din incintă, paradoxul celor frumoși dezvăluind tiparele autodistructive care apar atunci când trăiești o viață fără scop.
Curând, din cauza indiferenței colective față de împerechere sau construirea unei societăți durabile, populația de șoareci a început să se stingă până când nu a mai rămas vreun șoarece.
Implicațiile pentru umanitate
Experimentul Universul 25 oferă o perspectivă asupra dispariției omenirii. Cei frumoși, în special, ne arată că indivizii nu își vor asuma un rol productiv în societate dacă nu au relații adecvate sau modele de urmat în mediul în care cresc. În plus, dacă nu există niciun conflict, niciun pericol sau nicio „muncă ” de făcut într-o societate, locuitorii ei, ca și cei frumoși, își vor pierde până la urmă rostul în viață.
Cu toate acestea, Universul 25 nu este o paralelă perfectă cu umanitatea. Fiind o specie mai sofisticată, avem acces la știință, tehnologie și medicină care ne pot ajuta să prevenim o astfel de distopie. Având mai multe ieșiri pentru creativitate și analiză, oamenii pot să găsească sens vieții dincolo de doar mâncare sau dormit.
Cel mai important, Universul 25 a fost un mediu fabricat.
La standardele noastre tehnologice actuale, nu avem o modalitate viabilă de a reproduce condițiile Universului 25. Aceasta include asigurarea sfârșitului bolilor, foametei și chiar dezastrelor naturale.
Dar, în viitor, pe măsură ce tehnologia avansează, condițiile Universului 25 ar putea deveni realizabile.
Apoi, vom vedea cu adevărat cât de diferite sunt mințile șoarecilor de cele ale oamenilor.
Cetățeanul TV
