luni, februarie 10, 2025

Bombă în Sectorul 3! Primarul Negoiță știe

Citește marți, 5 decembrie, pe cetățeanul.net

AcasăArticol principalDosarul Băneasa. Omul de afaceri Puiu Popoviciu, achitat definitiv

Dosarul Băneasa. Omul de afaceri Puiu Popoviciu, achitat definitiv

-

Justiția română și-a mai spălat din imagine. Înalta Curte de Casație și Justiție i-a făcut dreptate omului de afaceri Gabriel Popoviciu, judecat și condamnat pe nedrept, pentru complicitate la abuz în serviciu și dare de mită, în celebrul dosar Băneasa, fabricat de procurorul Nicolae Marin.

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins apelul DNA în 15 ianuarie la decizia de achitare în revizuire a omului de afaceri Puiu Popoviciu. Decizia este definitivă.

Popoviciu fusese condamnat la Curtea de Apel București de către celebrul judecător Corneliu Bogdan Ion-Tudoran, care a inventat probe în dosarul Băneasa și a dat o sentință copiată cuvânt cu cuvând după rechizitoriul DNA întocmit de procurorul Nicolae Marin. Mai mult, Ion-Tudoran a motivat sentința pe latură civilă la un an după ce s-a pensionat, în 2019, când se afla internat la un sanatoriu de psihiatrie.

Fapta nu există decât în imaginația judecătorului Ion-Tudoran

Prin decizia nr. 7 din 15 ianuarie 2025, judecătorii ICCJ Lia Savonea, Isabelle Tocan și Iulian Dragomir (președinte de complet) au menținut sentința nr. 110 din 12 iulie 2024, prin care președinta Curții de Apel București, judecătoarea Liana Arsenie, hotărâse achitarea lui Gabriel Popoviciu, pentru complicitate la abuz în serviciu și dare de mită.

Judecătorii au decis definitiv că Popoviciu nu a obținut prin fraudă terenul de 224 de hectare din Băneasa al Universității de Agronomie, ci a încheiat o afacere absolut legală.

Achitarea lui Gabriel Popoviciu a fost dispusă în temeiul art. 16 alin. 1 lit. a) din Codul de procedura penală – „fapta nu există”. De asemenea, achitare au primit și ceilalți inculpați din dosar, tot pe motiv că faptele nu există.

Soluțiile de achitare vin în urma admiterii cererii de revizuire formulate de Popoviciu și a rejudecării dosarului. Trimis în judecată într-un dosar fabricat de procurorul DNA Nicolae Marin, astăzi aflat la pensie, Puiu Popoviciu a fost condamnat, în primă instanță, în iunie 2016, de judecătorul Corneliu Bogdan Ion-Tudoran de la Curtea de Apel București, la 9 ani de închisoare, printr-o sentință în care rechizitoriul DNA a fost copiat integral.

Lumea Justiției a publicat minuta deciziei nr. 7 din 15 ianuarie 2025 pronunțată de Înalta Curte (dosar 2078/1/2024):

„Respinge, că nefondate, apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție și părțile civile Statul Român prin Ministerul Finanțelor și Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București împotriva sentinței penale nr. 110/F din data de 12.07.2024 pronunțate de Curtea de Apel București – Secția I penală, în dosarul nr. 46/1/2020. Respinge, că neîntemeiată, cererea de repunere în termenul de apel, formulată de inculpatul Todiraș Ioan. Respinge, ca tardiv, apelul formulat de inculpatul Todiraș Ioan împotriva aceleiași sentințe. Respinge, ca inadmisibile, apelurile formulate de persoanele interesate IKEA ROMÂNIA SA și DOMUS MEX SRL împotriva încheierilor din datele de 27.10.2023 și 04.01.2024, pronunțate de aceeași instanță. (…) Definitivă. Pronunțată în ședința publică, astăzi, 15 ianuarie 2025”.

CITEȘTE ȘI Adevărul despre dosarul Băneasa. Erori judiciare orchestrate de un judecător internat la Psihiatrie

Abuzurile de la Parchet

Dosarul Băneasa a însemnat un lung șir de abuzuri, încă din faza de cercetare penală. Astfel, procurorii DNA au deschis dosarul pentru „abuz în serviciu”, deși, inițial, Biroul Procurorului General investigase cazul și îl respinsese.

Cu toate acestea, în anul 2008 DNA a redeschis cazul, pe motiv că prejudiciul depășește un milion de euro. Asta cu toate că raportul asupra daunelor a fost încropit de către specialiștii DNA abia în 2010.

Procurorul DNA care a făcut rechizitoriul în dosarul Băneasa este Nicolae Marin, personaj extrem de controversat.

În decembrie 2012, Marin, unul dintre „greii” DNA la acea dată, l-a trimis în judecată pe omul de afaceri Gabriel Popoviciu, alături de alte persoane, în dosarul Băneasa.

Avocații lui Popoviciu au acuzat grave nereguli în ancheta penală făcută de Nicolae Marin. Astfel, martorul principal al acuzării a recunoscut în instanţă că nu a fost mituit de omul de afaceri, contrazicându-i astfel pe anchetatori.

Un fost ministru al Educaţiei, dar şi alţi martori, au declarat la DNA că terenul din Băneasa nu a fost niciodată în proprietate publică şi, prin urmare, parchetul nu poate susţine acuzaţia legală de abuz în serviciu.

Mai mult, profesorii universitari ar fi fost amenințați cu arestarea de către procurorul Nicolae Marin dacă nu votează în Senat că Universitatea se constituie ca parte civilă, așa cum a fost solicitat în scris de către DNA, după cum a relatat presa.

CITEȘTE ȘI DOVEZI Judecătorul Ion-Tudoran a inventat probe în dosarul Băneasa

„Donația” judecătorului Ion-Tudoran este de fapt o expropiere

„Excesele” procurorilor nu l-au interesat pe judecătorul Corneliu Bogdan Ion-Tudoran, de la Curtea de Apel București, care a judecat dosarul Băneasa.

Ba mai mult, Ion-Tudoran a făcut totul pentru a justifica acuzațiile din rechizitoriul întocmit de Nicolae Marin, ajungând chiar să inventeze probe.

Judecătorul a urzit o poveste dubioasă pentru a demonstra cu orice preț o așa-zisă proprietate publică a statului și a naționaliza din nou terenurile care au aparținut Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București (USAMV), asupra cărora statul nu avea drept legal de proprietate.

Terenul respectiv a făcut parte din moşia Băneasa a contesei Maria de Montesquieu (Bibescu), expropriată de Statul român după Primul Război Mondial. O parte din terenul trecut în proprietatea publică prin expropriere, circa 302 ha, a fost predat, ulterior, în administrare Şcolii Superioare de Agricultură din Herăstrău.

Dosarul Băneasa
Terenul a făcut parte din moşia Băneasa a contesei Maria de Montesquieu, expropriată de Statul român după Primul Război Mondial

Devenită Academia de Înalte Studii Agronomice din Bucureşti (în prezent USAMV Bucureşti), școala a devenit proprietarul clădirilor şi terenurilor prin Înaltul Decret Regal 2746/1929. Prin același act normativ a fost instituită și o interdicţie de înstrăinare a acestora.

În 1942, Legea din 1929 a fost abrogată prin Decretul-lege nr. 386, care a reconfirmat însă dreptul de proprietate al Academiei de Înalte Studii Agronomice. Odată cu abrogarea legii, a fost înlăturată însă interdicţia de înstrăinare a terenurilor instituită de actul normativ din 1929.

Dosarul Băneasa
Decretul-lege nr. 386 din 1942 stabilea că facultăţile de agronomie posedă în deplină proprietate bunurile imobiliare de orice fel

Astfel, potrivit art. 159, „Facultăţile de agronomie posedă în deplină proprietate bunurile imobiliare de orice fel, cu inventarele respective cu care au fost înzestrate până în prezent sau cu care vor fi înzestrate în viitor”.

Regimul comunist a naționalizat, prin Decretul 266/1948, patrimoniul instituţiilor de învăţământ, care a trecut integral în proprietatea statului. Decretul 266 contravenea însă chiar Constituţiei din 1948, care garanta dreptul de proprietate.

În 1995, Legea învăţământului nr. 84 a reglementat din nou, după 1942, dreptul de proprietate privată al instituțiilor de învăţământ superior asupra bazei materiale: „Baza materială a instituţiilor de învăţământ superior este de drept proprietatea acestora”.

Abuzurile din instanță. Judecătorul Tudoran a inventat probe

Judecătorul Corneliu Ion-Tudoran a decis confiscarea terenurilor USAMV pe baza unui document inventat, o așa-zisă donație a prințesei Maria de Montesquieu (Bibescu) către statul român.

Procurorul DNA Nicolae Marin și judecătorul Ion-Tudoran sunt artizanii condamnării pe nedrept a lui Gabriel Popoviciu

Așa-zisa donație NU există. Astfel, în dosarul Băneasa nu s-a depus niciun document în acest sens. Mai mult, nici procurorii DNA nu au auzit vreodată de așa ceva.

Iată cum a prezentat judecătorul în Decizie din 28 decembrie 2018 motivul confiscării terenurilor și a clădirilor din Băneasa:

„Terenurile (n.r. din Băneasa), în mod expres, au avut o anumită afectaţiune (…)  conform contractului de donaţie cu afectaţiune încheiat între Statul român şi Maria Bibescu. (…) Având în vedere că donaţia făcută către Statul român prevedea, în mod expres interdicţia ca terenul respectiv să nu poată fi înstrăinat – în tot sau în parte – să nu poată fi adus ca şi contribuţie în natură la constituirea vreunei persoane juridice, să nu poată fi schimbat sau folosit în alte scopuri (…)

În situaţia în care s-ar proceda la schimbarea naturii juridice a bunului, aceasta ar avea ca şi consecinţă revocarea donaţiei şi revenirea obiectului donat în proprietatea donatorilor sau a moştenitorilor acestora”.

Cetățeanul TV

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Cele mai noi stiri

Ponta, despre demisia lui Iohannis: Ce BLESTEM pe Romania. Acum s-a incheiat!

0
Victor Ponta, fost premier al României, reacționează la demisia lui Klaus Iohannis. Ponta spune că mandatele lui Iohannis au fost un blestem pentru România. CITEŞTE ŞI: Iohannis şi-a dat DEMISIA Ce BLESTEM pe Romania . Acum s-a incheiat! Dar toti complicii...

Iohannis şi-a dat DEMISIA