Dosarul ”Avocații”. Firea și baronii locali ascund ilegalitățile pe bani publici! DNA și Curtea de Conturi îi contrazic

Firea propune 52,8 milioane de lei pentru biserici în 2019

Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, perpetuează ilegalitățile „moștenite” de la predecesorul său, Sorin Oprescu. O armată de avocați, angajați ilegal, sunt plăți cu bani publici să reprezinte Primăria Capitalei în instanță – de multe ori chiar împotriva cetățenilor care reclamă abuzuri sau ilegalități. Firea aruncă cu banii deși Primăria dispune de o structură de specialitate juridică cu peste 50 de angajați.

În anul 2012, în urma sesizărilor Curţii de Conturi, Guvernul a emis o ordonanţă prin care a interzis contractele de asistenţă juridică dintre primării şi case de avocatură, care erau plătite cu sute de euro pe oră. Este vorba de OUG nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice și întărirea disciplinei financiare. Primăria Municipiului București (PMB) nu s-a conformat deciziei nici până în ziua de azi.

Pe când era primar al Capitalei, Sorin Oprescu a plătit peste 51 milioane de lei pe avocați, după cum a stabilit Curtea de Conturi a României. Totul s-a făcut prin contracte-cadru, cu mari case de avocatură. La aceeași șmecherie a recurs și Gabriela Firea pentru a sifona bani publici.

PMB, șase acorduri-cadru cu case de avocatură

Răspunzând unei solicitări formulate de ziarul „Cetățeanul”, Primăria Capitalei a recunoscut că are în derulare șase contracte-cadru cu case de avocatură, pe o perioadă de 4 ani, aprobate de Consiliul General al Municipiului București (CGMB). Culmea, Primăria invocă drept bază legală pentru încheierea acestora OUG nr. 26/2012, adică tocmai actul normativ care îi interzicea să externalizeze serviciile de asistență juridică.

„Primăria Municipiului București a încheiat, în urma unei licitații publice, un număr de 6 (șase) acorduri-cadru de consultanță și reprezentare juridică a intereselor Municipiului București, în baza OUG nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice și întărirea disciplinei financiare și de modificare și completare a unor acte normative cu modificările și completările ulterioare, a Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat – republicată și a HCGMB nr. 350/2017. Acordurile-cadru au fost încheiate pe o durată de 4 ani”, se arată într-o adresă remisă Redacției „Cetățeanul”.

Numai că, prin încheierea acordurilor-cadru, Primăria Capitalei a transformat într-o regulă excepția prevăzută de lege pentru angajarea de avocați, atrag atenția specialiștii în drept.

Cum justifică Firea încălcarea legii

În expunerea de motive a Hotărârii nr. 350/30.08.2017, primarul general Gabriela Firea a invocat numărul foarte mare de procese pe care le are Primăria și numărul mic de juriști.

„În cadrul activității curente, pentru a răspunde necesității cetățenilor, Municipiul București este confruntat cu o multitudine de problematici cărora este necesar să li se dea o dezlegare din punct de vedere al legalității. (…) În mod curent, Municipiul București este parte în peste 7.000 de dosare aflate pe rolul instanțelor de judecată, în diverse stadii procesuale. În această calitate, Municipiul București este ținut să formuleze apărări, să propună administrarea unor probatorii, să redacteze cereri de chemare în judecată, să promoveze căi de atac. De asemenea, Municipiul București a fost chemat în judecată, începând cu data de 01.07.2017, într-un număr estimat de peste 5.000 de litigii având ca obiect Legea 10/2001. În cadrul Direcției Juridic sunt încadrate doar 52 de persoane care au calitatea de consilier juridic. Dintre acestea, doar 27 de consilieri juridici au atribuții de asistență și reprezentare în instanță”, motivează primarul nesocotirea prevederilor legale care îi interzic angajarea de avocați.

Asta cel puțin în teorie, pentru că, de multe ori, avocații plătiți cu bani grei ajung să fie asmuțiți împotriva simplilor cetățeni, adică împotriva celor ale căror „nevoi” sunt invocate de Firea pentru externalizarea serviciilor juridice și care contribuie la bugetul extrem de generos al Primăriei Capitalei.

Astfel, dacă acţionezi PMB în instanţă pentru că nu a răspuns la o banală   solicitare de informații de interes public, în baza Legii 544/2001 – lucru pe care funcționarii îl fac destul de des –, şi pierzi procesul, rişti să te alegi cu cheltuieli de judecată de câteva mii de euro, pe care trebuie să le achiţi către avocaţii Primăriei.

Datele contractelor cu avocați, ținute la secret

Funcționarii Gabrielei Firea au refuzat să facă publice numele caselor de avocatură cu care a încheiat acordurile-cadru, precum și valoarea contractelor, pe motiv că aceste date ar fi confidențiale. Asta cu toate că vorbim de bani publici. Pentru a ascunde datele de interes public, Primăria invocă Legea avocaturii, ale cărei prevederi îi vizează strict pe avocați.

„Vă informăm că, în urma analizei efectuate, nu putem da curs acestei solicitări din motivele prezentate în continuare. Astfel, conform clauzelor Acordului cadru și conform art. 35 alin. 1) din Legea nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, actele și lucrările cu caracter profesional ale avocatului reprezintă secret profesional. De asemenea, conținutul contractului de asistență juridică are, potrivit legii, caracter confidențial, după cum rezultă și din clauza specială obligatorie din modelul de contract prevăzut în anexă la Statutul profesiei de avocat. Prezentul contract nu poate fi adus la cunoștința terților decât cu acordul expres al părților. Prin urmare, documentele solicitate nu se încadrează în noțiunea de informații de interes public conform dispozițiilor Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, fiind sub incidența unor prevederi legale care stabilesc caracterul confidențial al acestora”, se arată în documentul remis de PMB.

Secretul profesional, obligația avocatului, NU a clientului

Avocatul Daniel Fenechiu avertizează că informațiile care privesc banii publici nu pot fi confidențiale

Legea 51 din 7 iunie 1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată în 2001, prevede, printre altele, principiile funcţionării profesiei de avocat, în condiţiile unei legi speciale.

Specialiștii în drept spun că secretul profesional este obligația avocatului, nu a clientului. În plus, informațiile referitoare la cheltuirea banilor publici nu sunt date confidențiale, indiferent de clauzele contractuale.

„Instituțiile publice sunt obligate, conform legii, să furnizeze informațiile legate de contractele cu avocați, chiar dacă acestea nu au fost încheiate în urma unor licitații. Vorbim de bani publici, iar aceste instituții trebuie să respecte regulile de concurență și de transparență. Primăria nu poate invoca Legea avocaturii ca să nu dea aceste date. Legea 51 incumbă niște obligații în sarcina avocatului, nu a clientului – care, în acest caz, este instituția publică. Deci, secretul profesional este obligația avocatului și nu a Primăriei. Oricum, regulile care privesc banii publici bat confidențialitatea. Aici vorbim de o practică. Există o anumită mafie a serviciilor juridice”, a explicat, pentru ziarul „Cetățeanul”, avocatul Daniel Fenechiu (foto), care este și membru în Consiliul Baroului București.

Legea, încălcată grosolan

Prin angajarea caselor de avocatură, deși dispune de un compartiment juridic numeros, Primăria Capitalei a încălcat OUG 26/2012, care precizează, la art. 1, alin. 1: „Autoritățile și instituțiile publice ale administrației publice centrale și locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare, societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum și regiile autonome care au în structura organizatorică personal propriu de specialitate juridică nu pot achiziționa servicii juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare”.

avocati
Instituțiile publice au angajat ilegal avocați pentru a le reprezenta interesele în instanță

Legea oferă, însă, o „portiță” (situație) în care se pot folosi serviciile unei case de avocatură, cea în care este nevoie ca apărătorii entităților publice să aibă un înalt grad de specializare: În situaţii temeinic justificate, în care activităţile juridice de consultanţă, de asistenţă şi/sau de reprezentare, necesare autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la alin. (1), nu se pot asigura de către personalul de specialitate juridică angajat în aceste entităţi, pot fi achiziţionate servicii de această natură, în condiţiile legii, numai cu aprobarea (…) consiliilor locale, consiliilor judeţene sau Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, pentru autorităţile şi instituţiile publice ale administraţiei publice locale”.

Potrivit specialiștilor, sintagma „în situații temeinic justificate”, în care activitățile juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare, necesare autorităților și instituțiilor publice prevăzute la alin. (1), nu se pot asigura de către personalul de specialitate juridică angajat în aceste entități se referă numai la cazurile concrete în care personalul de specialitate juridică angajat nu are pregătirea sau experiența necesară impusă de natura specifică a respectivelor cauze.

„Norma derogativă nu se referă la încheierea unor acorduri-cadru de consultanță, asistență și/sau reprezentare juridică, cu caracter general, căci altminteri ar însemna că CGMB poate să reglementeze încălcarea legii, situație de neconceput”, a explicat un expert în drept.

Primăria Capitalei CUNOAȘTE legea

Primăria Capitalei cunoaște foarte bine legea pe care acum o încalcă. Astfel, PMB a încheiat și contracte cu avocați în cazuri temeinic justificate.

Este cazul contractului de consultanță, asistență și reprezentare a Municipiului București în litigiile cu S.C. Romstrade SRL privind proiectul „Pasaj suprateran Mihai Bravu-Splaiul Unirii”.

Încheierea acestui contract de servicii juridice a fost aprobată, cu respectarea condițiilor impuse de OUG nr. 26/2012, prin Hotărârea CGMB nr. 11/29.01.2013. Acest caz concret a fost temeinic justificat în Expunerea de motive a primarului general și în Raportul de specialitate al Direcției Juridic din PMB – actele premergătoare aprobării hotărârii.

Un alt contract încheiat legal este cel care vizează reprezentarea Municipiului București în litigiile conexe cu World Trade Center, aprobat prin HCGMB nr. 169/31.05.2013.

Încheierea acestor contracte de servicii juridice s-a aprobat, cu respectarea condițiilor impuse de OUG nr. 26/2012, prin Hotărârea CGMB nr. 169/31.05.2013 (anexa 8). Acest caz concret este temeinic justificat în Expunerea de motive a Primarului General și Raportul de specialitate al Direcției Juridic din PMB – actele premergătoare aprobării HCGMB nr. 169/31.05.2013.

Avocații plătiți din bani publici, luați la bani mărunți

avocati
Președintele CJ Tulcea, Horia Teodorescu, angajează avocați pe bandă rulantă pentru procesele cu agricultorii privați, pe care i-a deposedat de patrimoniu

Între timp, instanțele de judecată care au pe rol dosare în care pledează avocați plătiți din bani publici au început să ceară angajatorilor acestora hotărârile de consiliu județean sau local prin care ar fi trebuit să fie aprobate contractele de reprezentare juridică.

Este cazul Tribunalului Galați, care judecă un litigiu între Consiliul Județean Tulcea, condus de Horia Teodorescu, și Agrodelta Sireasa SA, cel mai mare agricultor privat din Delta Dunării.

Agrodelta, fostă companie de stat, cu capital 100% românesc, se luptă în instanță de ani de zile cu baronii locali de la Tulcea ca să-și recupereze proprietățile, preluate abuziv de către autoritățile locale. În această luptă, Consiliul Județean Tulcea a beneficiat de serviciile unor case mari de avocatură, plătite regește din fonduri publice. Asta cu toate că LEGEA le interzice instituțiilor publice cu aparat juridic propriu să externalizeze serviciile juridice.

Contract de asistență juridică nul

În procesul aflat pe rolul Tribunalului Galați, Agrodelta a ridicat problema legalității contractului de asistență juridică încheiat de CJ Tulcea.

avocati
Tribunalul Galați a cerut avocatului CJ Tulcea să facă dovada că mandatul său de reprezentare a fost încheiat conform prevederilor legale

Concret, apărătorii Agrodelta au atras atenția asupra nulității contractului de asistenţă juridică şi, implicit, a delegaţiei de reprezentare faţă de norma specială reprezentată de OUG nr. 26/2012, aprobată prin Legea nr. 16/2013 în care este prevăzut că unităţile bugetare nu pot încheia contracte de asistenţă juridică cu plată făcută din bugetul de stat local.

„Consecinţa încălcării unei norme speciale exprese este nulitatea absolută a contractului de asistenţă juridică. Prin urmare, invocă excepţia nulităţii absolute a contractului de asistenţă juridică şi, implicit, a actelor subsecvente – delegaţia de reprezentare, urmând să fie reprezentat reclamantul de consilieri juridici aşa cum  spune legea specială în mod expres, acesta având Serviciu juridic organizat, astfel cum reiese din organigrama pe care a depus-o la dosar. Ca atare, apreciază că reclamantul nu este legal reprezentat la acest tennen de judecată. OUG nr. 26/2012 interzice în mod expres externalizarea serviciilor de asistenţă juridică în situaţia în care instituţia are organizat serviciu juridic şi consilieri juridici”, se arată în încheierea ședinței Tribunalului Galați, din data de 20 februarie 2012.

„Pune în vedere apărătorului reclamanților să depună la dosarul cauzei Contractul de asistenţă juridică şi Hotărârea Consiliului Judeţean Tulcea privind externalizarea serviciilor juridice”, a decis instanța.

O hotărâre care nu există

avocati
CJ Tulcea a aprobat o singură hotărâre pentru angajarea de avocați

Avocatul Consiliului Județean Tulcea, Adrian Nica, a promis că va depune la dosar Hotărârea CJ Tulcea prin care a fost aprobat contractul de reprezentare juridică în acel dosar. Numai că o astfel de hotărâre nu există. În cei 7 ani de la intrarea în vigoare a OUG nr. 26/2012, Consiliul Județean Tulcea a aprobat o SINGURĂ hotărâre pentru contractarea unor servicii juridice, deși instituția a fost reprezentată de avocați plătiți din bani publici în sute de procese. Este vorba de Hotărârea nr. 66/05.2016, emisă în mai 2016, când CJ Tulcea l-a împuternicit pe președintele Horia Teodorescu să selecteze un cabinet de avocatură și să negocieze onorariul, pentru reprezentarea instituției într-un dosar care privea o cauză fiscală.

Cetățeanul TV

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.