Senatoarea AUR Diana Șoșoacă îl face praf pe Paul Al României, devenit „al pușcăriei” după ce acesta a fost condamnat definitiv la 3 ani și 4 luni de închisoare cu executare în dosarul „Fermă Băneasa”, pentru dare de mită și trafic de influență.
Senatoarea spune că autoritățile au încălcat legea atunci când au recunoscut actul administrativ emis în Marea Britanie prin care Paul Lambrino a reușit să-și schime numele în „Al României”.
Paul Al României stârnește în continuare controverse. Autointitulatul prinț, nerecunoscut de Casa Regală a României, și-a schimbat numele de „Lambrino” în „Al României” printr-o decizie scandaloasă a autorităților române, care au încălcat legislația în vigoare.
CITEȘTE ȘI Diana Șoșoacă, promisiune pentru CTP: O să-l șoșochez până când n-o să mai vorbească
Diana Șoșoacă: „Cine a aprobat actul administrativ al lui Paul are o problemă”
Prezentă în direct la Cetățeanul, la interviurile Adrianei Bahmuțeanu, senatoarea AUR Diana Șoșoacă a subliniat că statul român ar trebui să anuleze schimbarea numelui.
„Dacă el și-a luat numele ăsta și eu aș putea să mă numesc Diana Șoșoacă a României. Avem o lege care interzice folosirea simbolurilor naționale în nume de persoane. A fost o persoană care a atacat în instanță, dar s-a admis lipsa excepției de interes. Asta trebuia să o facă statul român. De de nu o face statul român? O să trebuiască să intrăm în abisurile afacerilor statului cu Casa Regală”, a spus Diana Șoșoacă în direct la Cetățeanul.
Senatoare afirmă că autoritățile britanice nu au cerul acordul celor din România atunci când au emis actul administrativ. De aceea, autoritățile române ar trebui să sesizeze organele de anchetă din Marea Britanie.
„Sunt uimită că în Marea Britanie nu a fost cerut acordul României, pe cale administrativă. România ar trebui să sesizeze organele de anchetă din Marea Britanie. (…) Noi ca stat trebuie să avem foarte mare grijă la recunoașterea actelor administrative din alte țări. Aici trebuie investigat cine a aprobat. Cine a aprobat actul administrativ al lui Paul are o problemă”, a mai spus Diana Șoșoacă.
Cum a devenit Paul din „Lambrino”, în „Al României”
Numele inițial din buletin al lui Paul Al României a fost Paul Philippe Lambrino. El este fiul lui Mircea Grigore Lambrino, fiul lui Carol al II-lea, rezultat din căsătoria nelegitimă cu Zizi Lambrino.
Printr-o sentință din 6 februarie 1955, Tribunalul din Lisabona i-a recunoscut lui Mircea Grigore Lambrino calitatea de moștenitor al lui Carol al II-lea, ca fiu al acestuia.
În 2004, Mircea Grigore Lambrino a solicitat autorităților britanice, pe cale administrativă, să-i fie schimbat numele din „Lambrino” în „Al României”.
După obținerea documentului, în același an, Paul Lambrino a solicitat autorităților române să-i fie schimbat numele după cel al tatălui – „Al României”.
Solicitarea a fost făcută în temeiul art. 4 alin. (2) lit. g) din O.G. nr. 41/2003 privind dobândirea și schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice, care permite schimbarea numelui pe cale administrativă ca urmare a schimbării, pe aceeași cale, de către părinți. Astfel, la 21 iulie 2004, Ministerul Administrației și Internelor, prin Direcția de Evidență a Populației, a emis decizia prin care Paul Philippe Lambrino a devenit Paul Al României.
Schimbarea numelui lui Paul, atacată în instanță
În 2016, Sebastian Bodu – fost europarlamentar și fost șef al ANAF, a cerut în instanță anularea actului prin care Paul Lambrino a devenit „Al României”.
„Al României nu poate fi folosit ca nume de familie deoarece este de natură să creeze falsa idee a unei legături juridice (alta decât cetățenia) între titularul său și statul român, care legătură nu a existat”, a arătat Sebastian Bodu în acțiune.
Fostul europarlamentar a mai arătat că simboluri ale statului nu pot fi folosite în nume de persoane fizice sau juridice, dând exemplu
asociațiile și fundațiile în cazul cărora cuvântul „român” nu poate fi folosit în denumire fără acordul Secretariatului General al Guvernului.
Judecătorii nu au fost însă de acord cu Sebastian Bodu. În ianuarie 2020, Curtea de Apel București a respins acțiunea lui Bodu, considerând că este lipsită de interes.
Cetățeanul TV
