Cocoțat în fruntea Secretariatului General al Guvernului, fostul judecător constituțional Toni Greblă girează sfidarea legii, în loc să vegheze la respectarea acesteia. Secretarul general al Guvernului refuză să comunice informațiile publice legate de rolul autorităților în inundațiile din 2010, din județul Tulcea, când acestea au spart mai multe diguri, provocând distrugerea recoltelor de pe mii de hectare.
La 8 ani după inundațiile catastrofale din județul Tulcea, provocate chiar de autoritățile locale, agricultorii privați care s-au ales cu recoltele distruse pe zeci de mii de hectare de teren nu au primit nici acum despăgubiri de la stat. Operațiunea de rupere a digurilor – așa-zisa „inundare controlată” – a fost gestionată și avizată de Secretariatul General al Guvernului (SGG).
Acum, instituția condusă de fostul judecător constituțional Toni Greblă continuă să sfideze nu doar legea, dar și opinia publică.
La sfârșitul anului trecut, ziarul „Cetățeanul” a solicitat SGG să informeze opinia publică dacă a inițiat o hotărâre de guvern pentru acordarea de despăgubiri celor afectați de inundații.
Asta în condițiile în care atât Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), cât și Ministerul Administrației și Internelor (MAI), au recunoscut, recent, că spargerea digurilor (multă vreme pusă pe seama unui fenomen al naturii) a fost, de fapt, o acțiune deliberată a autorităților și, implicit, agricultorii trebuie despăgubiți.
Răspuns în bătaie de joc
SGG a ignorat prevederile Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, iar după 30 de zile – termen maxim prevăzut de lege – nu a dat niciun răspuns.
La data de 15 ianuarie 2019, ziarul „Cetățeanul” s-a adresat din nou SGG, avertizând funcționarii publici că, prin necomunicarea informațiilor publice solicitate, încalcă flagrant legea.
După alte trei săptămâni, pe data de 4 februarie, a venit și răspunsul SGG. A fost, însă, un simulacru menit să mimeze respectarea prevederilor legale. Concret, răspunsul SGG a fost că… nu poate răspunde, invocând pentru acest refuz un litigiu pe care instituția l-ar avea în instanță cu Agrodelta Sireasa SA, agricultorul din Tulcea care a avut cel mai mult de suferit de pe urma „inundațiilor controlate” din anul 2010.
„Vă răspundem în legătură cu cererea dumneavoastră, înregistrată la Secretariatul General al Guvernului (SGG) cu nr. 15C/17/rp/2019 prin care solicitați unele informaţii privind pretinsele daune suferite de către S.C. Agrodelta Sireasa S.A. în urma inundaţiilor din anul 2010. Având în vedere că pe rolul instanței de fond se află un dosar în care S.C. Agrodelta Sireasa S.A. are calitatea de reclamant, iar Guvernul României prin SGG are calitatea de intimat, vă comunicăm că, potrivit art. 12 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 544/2001, se exceptează de la accesul liber al cetățenilor, printre altele, «informațiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părțile implicate în proces».”, este scuza neverosimilă a SGG pentru a evita să furnizeze informațiile publice solicitate.
Toni Greblă nu-și asumă răspunderea
Răspunsul nici măcar nu a fost semnat de șeful instituției – Toni Greblă, așa cum prevede legea, acesta pasând răspunderea subalternilor săi. Astfel, așa-zisul răspuns la informațiile publice solicitate a fost un simplu „reply” la e-mail-ul „Cetățeanul”, trimis de Serviciul Comunicare și Relația cu Cetățenii al SGG.
Funcționarii lui Toni Greblă au mai folosit un tertip pentru a nu fi acuzați că au depășit cu mult termenul legal de răspuns: au făcut referire la revenirea făcută de „Cetățeanul” la data de 15 ianuarie 2019, și nu la solicitarea inițială trimisă pe data de 14 decembrie 2018.
„Jonglerii” cu legea
În anul 2010, în judeţul Tulcea, mai multe diguri de la Dunăre au fost sparte în mod deliberat, cu scopul declarat de salvare a unor localităţi de la inundaţii. Satele nu au putut fi salvate, iar odată cu ele au ajuns sub apele Dunării mii de hectare de culturi agricole. Cea mai afectată a fost Agrodelta Sireasa SA, controlată de stat până în urmă cu câţiva ani, prin AVAS şi FPS, care s-a ales cu peste 5.000 de hectare inundate.
Ani de zile, autoritățile au „jonglat” cu prevederile legale pentru a nu fi obligate să plătească daunele cuvenite agricultorilor privați. Într-o interpretare total deplasată, Prefectura Tulcea, Consiliul Județean Tulcea, dar și Ministerul de Interne au invocat prevederile Legii 381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale în agricultură, care nu au nicio legătură cu situația de la Tulcea, pentru că spargerea digurilor a fost decisă de autorități, și nu provocată de vreo calamitate naturală.
În baza acestei legi nu se mai pot acorda despăgubiri, întrucât la data de 31 decembrie 2009 a expirat perioada de tranziție în care, conform Tratatului de Aderare, România putea să aplice scheme de ajutor care nu erau conforme cu regulile concurenței și a ajutoarelor de stat din Uniunea Europeană.
Agricultorii trebuie despăgubiți
În 2018, decizia deversărilor controlate a fost recunoscută de către autoritățile române, în acest caz fiind aplicabile prevederile Legii apelor 107/1996, potrivit căreia „pentru prejudiciile suferite prin inundarea temporară a terenurilor, proprietarii acestora vor fi despăgubiţi conform legii”.
Astfel, Ministerul Agriculturii a interpretat corect legislația și a admis că agricultorii trebuie despăgubiți.
„Daunele produse în luna iunie 2010 în incinta agricolă administrată de către SC Agrodelta Sireasa SA au rezultat ca urmare a breşelor practicate în digul de apărare al incintei agricole Sireasa, comuna Ceatalchioi, judeţul Tulcea. În acest caz, sunt aplicabile prevederile alin. (3) al art. 75 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv «pentru prejudiciile suferite prin inundarea temporară a terenurilor, proprietarii acestora vor fi despăgubiţi conform legii».”, a explicat MADR.
Și Ministerul de Interne a recunoscut că spargerea digurilor s-a făcut la ordinul Prefecturii Tulcea și că, implicit, agricultorii au dreptul la despăgubiri.
„În urma consultării Instituţiilor Prefectului, a rezultat că, pe parcursul anului 2010, au fost efectuate inundări controlate la nivelul a trei judeţe, respectiv Bacău, Harghita şi Tulcea”, se arată într-o adresă a MAI.
Ce spune Legea apelor
Astfel, potrivit art. 75 din Legea apelor nr. 107/1996, „(1) Pentru a evita producerea unor calamităţi în perioadele de ape mari sau de accidente la baraje, funcţionarea acumulărilor la parametrii pentru care au fost construite este obligatorie, iar inundarea dirijată a unor terenuri dinainte stabilite prin planurile de apărare, precum şi a incintelor îndiguite amplasate lateral unui curs de apă se realizează cu acordul preşedintelui comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă şi se aprobă de Comitetul ministerial. (2) Deţinătorii cu orice titlu ai terenurilor stabilite prin planurile bazinale de apărare, ca şi ai celor situate în incinte îndiguite sunt obligaţi să permită inundarea temporară, în mod dirijat, a acestora. (3) Pentru prejudiciile suferite prin inundarea temporară a terenurilor, proprietarii acestora vor fi despăgubiţi conform legii”.
Cetățeanul TV
