Credeați că s-a ales praful de Oltchim? Nicidecum, mai sunt destui bani de păpat de la fostul cel mai mare combinat chimic al României. Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului a încercat, ilegal, să-și numească un lichidator agreat de conducere, dar instanța a anulat manevra.
Astfel, la mai bine de un an de la declararea oficială a falimentului, la Oltchim nu s-a numit un lichidator judiciar, ci doar se toacă mărunt milioanele rămase de la vânzarea activelor.
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AAAS), unul dintre creditorii Oltchim, pune și în prezent bețe în roate numirii unui lichidator judiciar, măsură care ar permite ieșirea din impas.
CITEȘTE ȘI: Iohannis, pus de PSD să promulge o lege otrăvită. Afacerile PSD în Delta Dunării continuă
Gloria industriei chimice românești
„Mândria Ceauşeştilor“ de odinioară, combinatul de la Râmnicu Vâlcea care producea materii prime şi ingrediente pentru aproape orice obiect din jurul nostru, s-a prăbușit în toamna anului 2008, când, odată cu debutul crizei economice, Petrom a închis instalaţiile de petrochimie de la rafinăria Arpechim Piteşti, unitate care furniza majoritatea materiilor prime pentru Oltchim. A fost începutul sfârșitului. Căpușat la maxim, cu un management dezastruos, combinatul a ajuns rapid în cădere liberă.
După insolvență, Oltchim a intrat, în 2019, în procedură de faliment. Falimentul combinatului chimic a fost pronunțat de instanța de judecată pe data de 8 mai 2019, după ce durata de implementare a planului de reorganizare expirase pe 22 aprilie.
Banii obținuți din vânzarea activelor operaționale către Chimcomplex s-au distribuit la creditori, așa cum prevede legea. Din acel coș a rămas o rezervă numită conform legii „cheltuieli pentru lichidare”. Rezerva aceasta, care se ridică la 20 milioane de euro, circa 7% din suma obținută din vânzarea activelor către Chimcomplex, este folosită pentru salarii, obligații de mediu, proceduri de licitație, pentru cheltuieli curente etc.
CITEȘTE ȘI: Clotilde și Nicușor Dan, minciuni gogonate despre pădurea Băneasa
AAAS, responsabilă de blocajul Oltchim
După ce s-a pronunțat falimentul în mai 2019, creditorii trebuia să se întâlnească pentru numirea unui lichidator judiciar. Dar AAAS, Electrica, Electrica Furnizare, CEC, BCR, BT, Cet Govora, Apele Române etc. nu s-au mai întrunit de atunci. Totul pare a fi din cauza Autorității pentru Administrarea Activelor Statului. Liberalul argeșean Gheorghe Miuțescu a hotărât să numească singur un lichidator judiciar pentru tot Oltchim-ul, deși în momentul de față AAAS nu deține decât 26% din creanțe. Acțiunea lui Miuțescu, care s-a comportat ca și cum Oltchim era propria moșie a fost sancționată de judecătorul sindic care a anulat actul unilateral de numire a lichidatorului. Numire care a fost și aceea extrem de dubioasă, aspect asupra căruia vom reveni! Până la motivarea judecătorului, publicată în Buletinul Procedurilor de Insolvență în ianuarie 2020, s-a prelungit și boala și risipa la Oltchim.
CITEȘTE ȘI: Lui Nicușor Dan îi crește nasul. Pinochio pierde procesele pe bandă rulantă
Miza desemnării lichidatorului la Oltchim
Miza numirii unui lichidator judiciar este însă extrem de mare, deoarece informațiile despre îmbogățirea peste noapte a unor lichidatori strâmbi și/sau alimentarea pușculițelor de partid nu sunt doar simple povești! Dovada intereselor altele decât cele legitime este faptul că nici din ianuarie până în prezent nu a mai avut loc vreo întâlnire pentru desemnarea unui lichidator. Timp în care rezervele financiare ale Oltchim se topesc ca untul la soare, tocate doar pe salarii și pe mentenanță!
Cum creditorii nu se înțeleg, pe investitorii care deja doresc să vină la Oltchim nu poate nimeni să-i primească.
Administratorul special Bogdan Stănescu a refuzat să comenteze orice aspect legat de desemnarea unui lichidator la Oltchim.
800 milioane de euro datorii
Pe parcursul perioadei de reorganizare, când la cârma combinatului s-a aflat administratorul special Bogdan Stănescu, Oltchim a reușit să își vândă circa 40% din active, banii obținuți mergând în conturile creditorilor.
Stănescu a preluat un Oltchim cu 800 milioane de euro datorii, cu producție zero, cu restanțe de 3-4 salarii și cu 3500-4000 de salariați. În plus, încrederea partenerilor de afaceri în Oltchim era zero, din cauza a nenumărate livrări neconforme sau a comenzilor încasate și nelivrate.
Primii 2 ani au fost cei mai grei, pentru că a fost nevoie de restructurări. „Când te duceai să bați la ușă, nici nu stăteau de vorbă. Treptat, am făcut o echipă corectă, am deschis piețele, am arătat că nu suntem aceiași oameni de dinainte și, încet încet, am început să livrăm cu un tir, cu două, cu zece, până am mers cu vagoanele și cu vapoarele”, a explicat Bogdan Stănescu.
În 2015, Oltchim a trecut pe profit operațional
Primele rezultate financiare pozitive au apărut din 2015, iar combinatul a ajuns din nou pe profit. Oltchim a fost chiar pe val în perioada 2016-2018, când la nivel național și internațional a fost un boom economic în domeniul chimiei. Asta a permis Oltchim să facă investiții și să mai upgradeze instalațiile vechi. Cel mai mult pe piață se căutau polioli (o materie primă importantă şi foarte căutată pentru producţia de materiale plastice, cu largă întrebuinţare în numeroase industrii), și polipropilenă. Combinatul ajunsese să țină la preț, pentru că era bătaie pe aceste materii prime, mai ales pe piața externă. De alfel, peste 80% din producție Olchim mergea la export.
Așa se face că, după ce în 2013 combinatul avea zero capacități de producție, în 2018 a ajuns la 35%. Chiar și așa combinatul făcea profit bun din activitatea de producție.
„Dacă faci un bussines cu bună credință, raportat la principiile economice, nu ai cum să nu devii profitabil. Dacă bagi mâna în vistierie, că te-a rugat unul sau altul să vinzi sub prețul de producție, ajungi în stare de insolvență”, spune Bogdan Stănescu.
Activele performante, vândute Chimcomplex Borzești
Reorganizarea combinatului s-a făcut în perioada 2015-2018. Lovitura de grație a fost dată de Comisia Europeană, care a cerut României, în 2018, să recupereze de la Oltchim ajutoarele incompatibile în valoare de 335 milioane de euro. Astfel, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului ar ajunge pe poziția de principal creditor al combinatului.
Hotărârea Comisiei Europene a fost atacată de Oltchim, prin administratorii judiciari, la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Până la o decizie a acesteia AAAS deține doar 25% din creanțele Oltchim.
Pentru recuperarea datoriilor uriașe ale Oltchim, s-a trecut la vânzarea activelor productive.
În 2018, Chimcomplex Borzeşti, societate deţinută de omul de afaceri român Ştefan Vuza, a cumpărat 60% din activele combinatului chimic, care generau profit operațional. Totodată, Vuza a preluat și 2000 de salariați, care continuă să muncească și azi la Chimcomplex.
La acel moment, s-a vândut la un preț bun, raportat la cele nouă oferte depuse la administratorii speciali în procedura de vânzare. Nu a fost propriu-zis o privatizare, pentru că în stare de insolvență vânzarea nu se poate condiționa de investiții.
Ce se va întâmpla cu restul activelor Oltchim
Cele 40% din activele rămase în patrimoniul Oltchim sunt activele în conservare.
Este vorba de două instalații funcționale la Râmnicu Vâlcea și restul sunt instalații de pe platforma Bradu, de la Pitești. Acestea se vor vinde în procedura de faliment.
Intenția administratorului special este ca aceste active să fie vândute la pachet, pentru că sunt integrate și pot să producă din nou. Dacă ar fi vândute la fier vechi, s-ar obține un preț de nimic.
La vânzare se va trece abia după ce se decid creditorii să numească un lichidator judiciar.
Cetățeanul TV
