Remus Borza, administratorul special al Hidroelectrica, compania de stat care produce energie hidro, a fost audiat săptămâna trecută la Direcția Națională Anticorupție (DNA) într-un dosar în care prejudiciul statului român se apropie de un miliard de euro. Acesta ar fi prezentat procurorilor documente din care reiese că statul a fost prejudiciat cu sume între 500 și 900 de milioane de euro în urma unor contracte de investiții semnate de Hidroelectrica pentru investiții la Porțile de Fier.
De altfel, anchetatorii adună de anul trecut informații legate de lucrările de retehnologizare ale grupului Porțile de Fier, dat în folosință în anul 1984, prin care trebuia mărită capacitatea de producție până la 190 (MW) împreună cu Porțile de Fier I. Mai exact, anchetatorii caută să afle dacă aceste investiții chiar au avut loc și în ce au constat.
Există suspiciunea că investiția, pornită în anul 1997 la Porțile de Fier I și II, a avut ca scop doar încheierea unor contracte de furnizare a energiei ieftine de la Hidroelectrica spre intermediari, spre așa-zișii „băieți deștepți”. Printre cei vizați de anchetă se află Dan Ioan Popescu (supranumit DIP), fostul ministru al Industriei în Guvernul condus de Adrian Năstase, Călin Popescu Tăriceanu, ministru al Industriei între 1996-1997, și afaceristul Nicolae Bogdan Buzoianu.
Astfel, Tăriceanu a încredințat direct contractul de retehnologicare a Porților de Fier I în anul 1997, DIP a aprobat în 2001 investiții și la Porțile de Fier II, iar Buzoianu a intermediat furnizarea de energie de la Hidroelectrica pe baza contractelor de retehnologizare.
Istoria investiției
Conform documentelor de la Ministerul Economiei, decizia investițiilor de la Porțile de Fier II a fost luată după ce s-a început un program de retehnologizare la Porțile de Fier I. Cu toate acestea, Porțile de Fier I a fost inaugurată în 1972 și beneficia în anul 2001 de programe vechi, în timp ce Porțile de Fier II, inaugurată în 1984, era încă în perioada de garanție.
Ideea retehnologizărilor începe în 1994, când Comisia mixtă dintre România și fosta republică Iugoslavia a concluzionat în comun că retehnologizarea agregatelor existente este o problemă actuală și că mărirea puterii unitare la 190 Mw este corect justificată, astfel că este necesar ca programul de stabilire a soluțiilor optime de documentație să fie activat și realizat fără amânare.
În mai 1998, Comisia mixtă a fost informată de partea română că a încheiat Contractul de retehnologizare a hidroagregatelor de la CHE Porțile de Fier 1 cu firma Sulzer Hydro Ltd (n.r. – contract semnat în 1997).
În noiembrie 2001, beneficiarul român a informat Comisia mixtă despre faptul că au început activitățile de retehnologizare a CHE Porțile de Fier II și că prin Hotărârea Guvernului nr. 848/2001 Hidroelectrica SA a fost împuternicită să negocieze contractul pentru realizarea reparației capitale cu modernizare la CHE Porțile II cu compania VA Tech Hydro Ltd (fosta Sulzer Hydro).
Lucrări de 300 de milioane de euro
În anul 2001, valoarea contractelor dintre statul român și compania elvețiană VA Tech Hydro a fost undeva la 122 milioane de euro. Sume care au mai fost ajustate prin investiții suplimentare realizate de societatea amintită, astfel că s-a ajuns la o sumă de aproape 300 de milioane de euro.
Va Tech, firma care a obținut contractul pentru modernizarea Porților de Fier, nu era plătită de statul român, ci primea energie ieftină de la Hidroelectrică. Această energie ieftină era însă evaluată chiar și la un preț mai mic decât cel al pieței. Energia de la Hidroelectrica ajungea la companii precum Alro care îi plăteau pe elevețienii care lucrau la Porțile de Fier.
Firma care a intermediat acest contract este Energy Holding, controlată de Nicolae Bogdan Buzoianu, cel care este și finul lui Dan Ioan Popescu.
Va Tech Hydro este, de fapt, continuatoarea firmei Sulzer Hydro AG, firma care a obținut în 1997 fără licitație, pe când ministru al Economiei era fostul premier Călin Popescu Tariceanu, contractul de retehnologizare al Porților de Fier I.
Energia vândută de Hidroelectrica în contul lucrărilor de 300 de milioane de euro ar fi fost vândută mai departe la prețuri mai mari, cele normale pieței, și ar fi adus venituri de peste un miliard de euro, de unde reiese prejudiciul de 900 de milioane de euro al statului român.
Reamintim că Cetățeanul.net a prezentat într-un material de anul trecut că cifra de afaceri ale firmelor lui Buzoianu cu Hidroelectrica prin care lua energia de la Hidroelectrica și o vindea la ArcelorMittal, Alro, Dacia și alte companii s-a ridicat la peste patru miliarde de euro.
Cetățeanul TV
