Un grup de 12 oameni de afaceri străini, acuzați de DIICOT de evaziune fiscală și spălare de bani, a obținut de la judecătorii constituționali schimbarea sistemului juridic. Suspecții de comiterea unor infracțiuni nu mai pot fi interceptați de SRI în timpul unor fărădelegi, ci doar de procurori și polițiști. Problema este că anchetatorii nu au aparatura necesară ascultării telefoanelor.
Condamnați în luna decembrie de Tribunalul București la pedepse de peste doi de închisoare, membrii unui grup de criminalitate organizată, conform DIICOT, au cerut judecătorilor Curții Constituționale a României (CCR) să elimine interceptările prezente în dosar. Mai exact, solicitarea a fost făcută în numele celor trei iranieni condamnați în cadrul anchetei. Este vorba de Nalini Noori, Nalini Ziya și Hosseini Seyed Mehdi. Erau discuții care îi incriminau pe cei 12 evazioniști turci, iranieni și chinezi condamnați de Tribunalul București în dosarul 52586/3/2011* la pedepse cu închisoarea în data de 4 decembrie 2015.
Afacerile în Dragonul Roșu, monitorizate de SRI
Din convorbirile prezente în rechizitoriu reiese că aceștia spălau bani și făceau evaziune. Înregistrările erau realizate de Serviciul Român de Informații (SRI) în baza unui mandat obținut de DIICOT de la un judecător. Conform rechizitoriul DIICOT, cei care au convins CCR să schimbe sistemul judiciar din România spălau bani prin firme din marile complexele „Dragonul Roşu”, „Niro” sau „Sir”, în perioada 2005-2006. Ei au fost arestaţi în 2006. Este vorba de iranienii Nalini Noori, Nalini Ziya, Hosseini Seyed Mehdi, turcii Ozer Hakan, Altas Ferit, Inan Zulifikar, Yakupoglu Recep, Kormaz Yusuf, Etemad Razlighi Akbar, Khanmohammadi Mohhammad, Khanmohammadi Reza și chinezul Guan Zhuhua.
Cinci milioane de euro este suma pe care anchetatorii au descoperit că afaceriștii au trimis-o în Turcia. Grupul de iranieni, turci și chinezi spăla bani prin „hawala”, un sistem ilegal de transfer de bani folosit în lumea arabă.
După nouă ani de la arestare, în luna decembrie, Tribunalul București i-a condamnat cu executare la pedepse de minimum doi ani de închisoare și la plata unor despăgubiri de zeci de mii de dolari pentru fiecare membru al rețelei.
Hawala, metoda de finanțare folosită pentru atentatele asupra turnurilor gemene
Conform procurorilor DIICOT, în timpul pregătirii atentatelor de la 11 septembrie, Osama bin Laden a folosit „hawala” ca metodă de finanțare a atacurilor din New York. Este vorba de un sistem de transfer care ocolește băncile.
Depozitele transferate pot ajunge și la 50 milioane de euro și sunt făcute la domiciliul unor persoane fizice, conform rechizitoriului. Operatiunile se comandau prin mail. Transferul fizic al banilor se face cu ajutorul curierilor care primesc comision între șapte si zece la sută, în funcție de sumă.
Persoanele depozitare și titularul contului underground nu se cunosc personal, iar cărăusii sunt „de unică folosință”.
În cadrul rețelei care a convins CCR să schimbe sistemul juridic, membrii foloseau același sistem ca și celebrul terorist. Turcul Hakan Ozer a constituit o celulă formată din conaționali si iranieni care colectau fondurile provenite din infractiuni, le schimbau în valută (euro sau dolari), iar apoi le transferau în numerar în Turcia.
La punctele vamale, banii erau împărțiți unor persoane din autocar și ascunși pe corp, în scopul transferului acestor sume în Turcia, unde sumele de bani erau, fie predate direct furnizorilor de marfă, fie transferate mai departe în China sau în altă țară.
Zegrean: „Am schimbat doar trei cuvinte”
Augustin Zegrean, președintele CCR, a explicat motivele pentru care Curtea Constituțională a ținut așa de mult la drepturilor celor suspectați de infracțiuni și a declarat că decizia instituției pe care o conduce a dus la schimbarea a doar trei cuvinte.
„Nimeni care a făcut fapte penale nu va scăpa de pedeapsă datorită acestei decizii. Nici cei care au fost definitiv condamnaţi, nici cei care urmează să fie de acum încolo. De la decizie încolo, nu se schimbă lumea, nu se dărâmă lumea, doar urmărirea penală se va face de către cei care trebuie să facă urmărirea penală, adică procurorii şi poliţia judiciară. Noi nu am făcut nimic dezastruos în decizia asta. Am înlăturat de acolo două-trei cuvinte, „şi alte organe specializate ale statului”, pentru că nu se înţelegea nimic cine sunt aceste alte organe specializate ale statului. Acum, am aflat şi noi cine era organul ăla specializat al statului care făcea interceptări”, a precizat Zegrean.
Eduard Hellvig, directorul SRI, a susținut că întregul sistemul juridic se va schimba. Decizia CCR ar fi favorabilă celor care comit fărădelegi, spune acesta.
“Astfel, în procesul penal, nu vor mai putea face obiectul instrumentarii cu mijloacele tehnice complexe dezvoltate de SRI infracţiuni precum cele de spionaj-trădare, terorism, criminalitate organizată transfrontalieră, contraproliferare, criminalitate informatică şi, nu în ultimul rând, fapte de mare corupţie, ce reprezintă ameninţări grave la adresa securităţii naţionale”, susține Hellvig într-un comunicat.
Ce a hotărât CCR
Magistrații Curţii Constituţionale au stabilit pe 16 februarie, motivarea apărând săptămâna aceasta, că articolul 142, alineatul 1 din Codul de Procedură Penală referitor la punerea în executare a mandatului, este neconstituţional.
Articolul respectiv arată că „procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului”. Judecătorii CCR au eliminat „alte organe de specialitate ale statului”, sintagma care făcea posibile interceptările SRI.
Cetățeanul TV
